A apărut nr.1/2020 al Revistei Forumul Judecatorilor.
Cuprinsul acestui număr:
EDITORIAL
Dragoș Călin – Câteva aspecte privind numirea procurorilor de rang înalt în România
ATITUDINI
Duane Benton, Jennifer A.L. Sheldon-Sherman – What Judges Want and Need: User-Friendly Foundations for Effective Judicial Education [articol în lb. engleză]
Johannes Riedel – Judicial Review of Judicial Appointments in Germany [articol în lb. engleză]
Douglas E. Abrams – Generalist Judges and Advocates’ Jargon [articol în lb. engleză]
Hugh Collins – Justice at Work [articol în lb. engleză]
STUDII JURIDICE
Gabriel Caian – Dreptul la un proces echitabil în materia arbitrajului sportiv – analiza jurisprudenței CEDO
Young Hoa Jung – The Responsive Judge: Comparative Perspectives of Korea and Japan [articol în lb. engleză]
Gabriel Caian – Sportul, laicitatea și drepturile fundamentale
JURISPRUDENȚĂ
Din jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului
1. Cauza Baş împotriva Turciei. Arestarea preventivă a unui judecător din Turcia, ca urmare a tentativei de lovitură de stat din data de 15 iulie 2016, a încălcat Convenția
2. Cauzele reunite Dos Santos Calado și alții împotriva Portugaliei. Formalismul excesiv al Curții Constituționale a privat reclamanții de dreptul de acces la o instanță
3. Cauza Dragan Petrović împotriva Serbiei. Lipsa de claritate a legii. Recoltarea unei probe ADN în timpul unei anchete referitoare la o faptă de omor a încălcat Convenția
(selecții de Dragoș Călin)
Din jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene
1. Normele europene de competență procesuală în cazul unei acțiuni introduse de pasagerul aerian împotriva operatorului de transport aerian, în absența unui contract direct și în contextul achiziționării unui pachet de servicii turistice
2. Prestațiile speciale acordate sportivilor din echipele naționale și decontarea transportului școlar al elevilor, în contextul liberei circulații a lucrătorilor. Discriminare directă și discriminare indirectă. Regim juridic și consecințe
3. Polonia, un stat membru al Uniunii Europene în care judecătorii se tem pentru deciziile pe care intenționează să le pronunțe. Este Curtea de Justiție ultima speranță?
4. Evoluții jurisprudențiale privind clauzele abuzive în contractele încheiate între consumatori și profesioniști
(selecţii și comentarii de Anamaria Groza)
5. Prin refuzul de a se conforma mecanismului de transfer temporar al solicitanților de protecție internațională, Polonia, Ungaria și Republica Cehă nu și-au îndeplinit obligațiile care decurg din dreptul Uniunii. Aceste state membre nu pot invoca nici responsabilitățile lor în materie de menținere a ordinii publice și de apărare a securității interne, nici pretinsa disfuncționalitate a mecanismului de transfer pentru a se sustrage de la aplicarea acestui mecanism
6. Dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să prevadă proceduri civile de confiscare independent de constatarea unei infracțiuni. O asemenea procedură nu intră sub incidența Deciziei-cadru privind confiscarea bunurilor
7. Tribunalul a săvârșit o eroare de drept statuând că existența unui contract privind activitatea didactică între o parte și avocatul său aduce atingere cerinței de independență a reprezentantului în fața instanțelor Uniunii
8. Contractele de credit pentru consumatori trebuie să menționeze într-un mod clar și concis modalitățile de calcul al termenului de retragere. Nu este suficient ca în contract să se facă trimitere, în ceea ce privește informațiile obligatorii a căror comunicare către consumator determină momentul de la care începe să curgă termenul de retragere, la o dispoziție națională care face ea însăși trimitere la alte dispoziții naționale
(selecții de Dragoș Călin)
Din jurisprudența recentă în materia organizării judecătorești și a statutului magistraților
1. Magistrat care deține titlul de doctor în istorie. Instituirea unui tratament juridic diferit între persoanele care dețin titlul de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea profesională de bază și cele care dețin acest titlu în alte domenii, nerelevante pentru această activitate, este justificată în mod obiectiv și rezonabil
2. Un procuror care, odată cu numirea sa în cadrul DIICOT, a îndeplinit atribuțiile specifice și a fost salarizat conform procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a dobândit și gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece acesta poate fi dobândit numai prin concurs
3. Magistratul detașat la o instituție publică din afara sistemului judiciar își păstrează calitatea de magistrat, însă detașarea are în privința acestuia valențele juridice consacrate de dreptul comun în materie, respectiv beneficiul tuturor drepturilor prevăzute de lege pentru funcția de subsecretar de stat pe care o ocupa. Or, între aceste drepturi se include și indemnizația de reprezentare pentru procurarea de efecte personale, indemnizație care se acordă întregului Corp diplomatic și consular al României
4. Numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii care vizează numire într-o funcție de conducere la o instituție care nu face parte din sistemul instanțelor judecătorești, respectiv Inspecția Judiciară, nu se referă la o astfel de situație
5. Cerere de transfer formulată de un procuror. Post vacant aferent unei funcții de conducere. Transformarea acestuia într-un post de execuție este de natură a perturba activitatea parchetului, în lipsa altor posturi vacante, considerându-se oportun ca postul să fie ocupat prin concursul organizat pentru funcțiile de conducere
6. Rezoluția de clasare a sesizării pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – Direcția de Inspecție Judiciară în temeiul dispozițiilor art. 45 alin.(4) lit. b) din Legea nr.317/2004, poate fi contestată, în fața instanței de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile
7. În analiza cererilor formulate de magistrații aflați în situația prevăzută de art. 51 alin. (1) din Legea 303/2004 trebuie avut în vedere numărul maxim de posturi stabilit potrivit procedurii prevăzute de Legea nr.304/2004 la instanțele/parchetele la care magistrații doresc să își continue activitatea, în caz contrar ajungându-se la eludarea procedurii de stabilire a numărului maxim de posturi pentru instanțe sau parchete
8. Concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor. În cazul promovării pe loc, candidații nu au posibilitatea de a valorifica rezultatul obținut
(selecții de Dragoș Călin)
PREZENTĂRI
Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni nr.22(2019) – ”Rolul asistenților judiciari”
GREFA VESELĂ
”Surprinzător este însă faptul că același fenomen este perceput și în deciziile recente pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, precum și de Curtea de Justiție de la Luxembourg, în care forurile europene se abat de la propriile principii consacrate în câțiva ani de funcționare. Practică neunitară la acest nivel, este de neacceptat cu atât mai mult cu cât se constată că este efectul unor acte de corupție de amploare”
Tribunalul Neamț, Secția I civilă, Sentința civilă nr. 703/c din 11 iunie 2013
No related posts.