Editorial “Vremea faptelor”
VREMEA FAPTELOR
judecător Dragoş Călin,
Curtea de Apel Bucureşti
Director RFJ
Îmi revine onoarea de a deschide Revista Forumul judecătorilor, editată pentru Uniunea Naţională a Judecătorilor din România de asociaţia profesională Forumul judecătorilor din Oltenia, în colaborare cu Asociaţia Alternative Sociale şi Editura Universitară.
Probabil mulţi dintre voi vă veţi întreba de ce era necesară publicarea unei reviste a judecătorilor. Oare ne putem exprima public ideile, bucuria, necazurile, putem râde, putem plânge, putem zâmbi? Sau ne ascundem întotdeauna în spatele robelor, în lumea închisă, simbolizată de severitatea zeiţei Themis, legată la ochi, purtând într-o mână o balanţă, iar în cealaltă o sabie?
Este ştiut faptul că judecătorul trebuie să cântărească drepturile şi interesele fiecărei părţi, fără să ţină seama de elementele străine procesului. Însă, dincolo de ordinea divină, de legi şi de jurisprudenţă, de eşarfa care acoperă ochii trişti ai fiicei zeilor Gaia şi Uranus, sunt oamenii, respectiv grefierii, procurorii, judecătorii.
Libertatea de exprimare şi libertatea de asociere sunt drepturi consfinţite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României. Exercitarea acestor drepturi este esenţială pentru statul de drept. Implicarea cetăţenilor, individual sau prin organizaţiile ce îi reprezintă, în sesizarea neregulilor din sistem este justificată şi are la bază principiile democraţiei participative.
Principiile de la Bangalore subliniază dreptul oricărui judecător la libera exprimare şi opinie, la libertatea de asociere, precum şi la libertatea convingerilor, cu respectarea demnităţii funcţiei judecătoreşti, aşa încât să nu fie prejudiciată nici independenţa, nici imparţialitatea acesteia.
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului consideră ca participând la discutarea unor chestiuni de interes general afirmaţiile referitoare la activitatea unor persoane aflate în funcţii de decizie sau comentarea modului de funcţionare a justiţiei (Fressoz şi Roire c. Franţei).
Recent, în hotărârea pronunţată în cauza Olga Kudeshkina c. Rusiei, subliniind că reclamanta, judecătoare, a criticat public conduita mai multor responsabili şi a afirmat că presiunile asupra judecătorilor erau la ordinea zilei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că aceasta a adus în discuţie o problemă importantă de interes general, demnă de a constitui subiect de dezbatere liberă într-o societate democratică. Sancţiunea aplicată, respectiv excluderea din magistratură, este de natură a avea un “efect inhibitor” asupra judecătorilor ce doresc să participe la dezbaterea publică privind eficacitatea organelor judiciare.
Existenţa şi activitatea asociaţiilor cu preocupări în domeniul justiţiei au fost şi sunt necesare pentru creşterea eficienţei funcţionării instituţiilor juridice, a transparenţei acestora, precum şi a calităţii actului de justiţie. Independenţa judiciară este o valoare care trebuie apărată atât din interior, de profesioniştii dreptului, cât şi din afară, de societatea civilă.
Pentru ca toate aceste lucruri să se poată întâmpla, nu e suficient ca ideile, bucuria, necazurile, zâmbetul să rămână închise în confruntările de pe forumurile de discuţii, de pe blog-uri sau din birourile instanţelor.
Revista urmăreşte în primul rând să prezinte atitudinile judecătorilor legate de funcţionarea şi necesitatea reformării sistemului judiciar, dar nu va ocoli nici aspectele doctrinare sau jurisprudenţiale relevante.
Care va fi impactul codurilor de procedură asupra sistemului judiciar? Exercită sau nu Consiliul Superior al Magistraturii competenţe nelegale în domeniul deontologiei magistraţilor? Este necesară organizarea judecătorilor în sindicate? Oare societatea civilă şi mediul profesional pot oferi soluţii în vederea îmbunătăţirii transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii? Este remunerarea magistraţilor o condiţie a independenţei justiţiei? Putem accepta publicarea integrală a hotărârilor judecătoreşti? Este constituţională detaşarea judecătorilor şi procurorilor la alte autorităţi publice decât instanţele sau la instituţii publice? Poate fi recrutarea magistraţilor o garanţie principală a independenţei acestora? Este sau nu respectată independenţei justiţiei?
Sunt doar câteva întrebări pentru care mai mulţi dintre colegii noştri din România şi din Europa au şi sugerat răspunsuri argumentate, atât în drept, cât şi în fapt.
E timpul să vorbim! Şi să ne oferim tuturor soluţii profesioniste!
Related posts:
- Scurte observaţii privind impactul codurilor de procedură asupra sistemului judiciar
- Editorial “Magistratura română. Quo vadis?”
- Detaşarea judecătorilor şi procurorilor la alte autorităţi publice decât instanţele sau la instituţii publice
- Discriminarea generată de jurisprudenţa Î.C.C.J. în materia gradului profesional al procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.
- The Evolution of the Judicial System in Romania
V-a plăcut acest articol? Scrieţi un comentariu sau abonaţi-vă la fluxul de articole şi le veţi primi direct în Feed reader.
Comments
No comments yet.
Leave a comment