Editorial “Magistratura română. Quo vadis?”
MAGISTRATURA ROMÂNĂ. QUO VADIS?
judecător Dragoş Călin,
Curtea de Apel Bucureşti
În magistratura română, ultimul an a fost atât de agitat cât nu au fost toţi ceilalţi nouăsprezece ani de firavă democraţie, scurşi din decembrie 1989.
Judecătorii şi procurorii s-au revoltat, în special din cauza posibilităţii scăderii remuneraţiilor magistraţilor, ce-i drept într-o situaţie extraordinară a României, pe care [...]
Conferinţa “Normarea muncii în instanţe. Necesitate, reglementare, consecinţe”
Revista Forumul Judecătorilor, Societatea de Ştiinţe Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Editura Universitară
vă adresează invitaţia de a participa la Conferinţa
“Normarea muncii în instanţe. Necesitate, reglementare, consecinţe”
Aula Institutului Naţional al Magistraturii,
Bucureşti, bd. Regina Elisabeta nr. 53, sector 5
- vineri, 29 ianuarie 2010, orele 15.00 -
Dezbaterea îşi propune realizarea unui schimb [...]
Editorial “Criza din justiţia română a anului 2009. Demnitatea magistraţilor”
CRIZA DIN JUSTIŢIA ROMÂNĂ A ANULUI 2009.
DEMNITATEA MAGISTRAŢILOR
judecător Roxana Maria Lăcătuşu,
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
În contextul unor dezechilibre economice, financiare şi politice, acutizate pe parcursul anului 2009, în toate domeniile de activitate, magistraţii români au dorit în acelaşi an să realizeze o abordare diferită a problemelor în care se zbat. Discuţiile din interiorul sistemului au [...]
Nelegalităţi ale autorităţilor publice. Răspunsurile instituţionale în experienţa italiană
Nelegalităţi ale autorităţilor publice.
Răspunsurile instituţionale în experienţa italiană
Vito Monetti,
Preşedinte MEDEL
Rezumat
Interceptările telefonice ale membrilor Serviciilor implicaţi în cazul Abu Omar au permis deschiderea paginilor a două afaceri ulterioare referitoare la nelegalităţi ale puterii.
Prima afacere a constituit-o un episod de deviere a competenţelor şi puterilor publice în interesul unui particular: descoperirea unor contacte între numărul doi din [...]
Posibilitatea de implicare a corpului magistraţilor în adoptarea unei legislaţii coerente
Posibilitatea de implicare a corpului magistraţilor în adoptarea unei legislaţii coerente. Cadrul legal existent. Propunerile de lege ferenda şi rolul asociaţiilor profesionale. Experienţa Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi (A.M.I.).
judecător Narcis-Violin Stoica,
vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi
Rezumat
Analizându-se experienţa colegilor germani din Deutscher Richterbund se constată că, în cazul lor, ceea ce în sistemul românesc este consacrat legal, este [...]
Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie. O poveste despre justiţie şi servicii secrete
Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie.
O poveste despre justiţie şi servicii secrete
Judecător Dana Gîrbovan,
Curtea de Apel Cluj
Rezumat
Pentru o mai bună înţelegere a acestei poveşti – din nefericire, foarte asemănătoare cu realitatea - studiul este împărţit în mai multe planuri: un scurt istoric al Serviciului Independent de Protecţie si Anticorupţie, cunoscut tuturor sub denumirea de [...]
Editorial “Deznădejdea ca excepţie procesuală – peremptorie sau dilatorie?”
Deznădejdea ca excepţie procesuală – peremptorie sau dilatorie?
Judecător Gabriel Caian,
Judecătoria Craiova
Justiţia are o imagine catastrofală. Remarca ţine, cred, de domeniul evidenţei. Şi înainte de a incepe orice analiză despre cât de întemeiată e percepţia ori cât de necesară este îmbunatăţirea serviciilor de PR ale sistemului judiciar, se impune o constatare: orice formulă de a cerşi respectul [...]
Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi”. Scurtă relatare
Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi”. Scurtă relatare
Revista Forumul judecătorilor, Societatea de Studii Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Editura Universitară, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii au organizat, la data de 30 noiembrie 2009, Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi”.
Dezbaterea a realizat un schimb de [...]
Discuţii asupra constituţionalităţii art. 55 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 304/2004
The provisions of the Article 55(1) and (2) of the Law No. 304/2004 concerning the organisation of judiciary, republished, run counter to the Constitutional framework of Article 21(3) and also to the more favourable provisions of the Article 6(1) of the European Convention on Human Rights, directly applicable according to Articles 11 and 20(2) of the Constitution of Romania as far as they are construed as the mandatory opinion expressed by the judiciary assistants may not be debated by the litigants as the Court has not reached a decision.
The same provisions run counter the Constitutional framework of Articles 1(4) and 124(3) and also to more favourable provisions of the Article 6(1) of the European Convention on Human Rights, as far as they are construes as the judiciary assistants may take part in the deliberations, having a secret nature deemed to guarantee the independence and impartiality of the judges, and that those are obliged to sign the judgments.
Perspective asupra Consiliilor magistraturii
Each of the topics I have addressed would form a talk in itself and benefit from a much more detailed analysis. Time does not permit. However, in my view, when an analysis of the tasks which must be performed to maintain the independence of the judicial branch of the state is carried out, I think the inevitable conclusion is that a Council for the Judiciary is needed. It must fulfil a central role, even though some of the tasks may be carried out by others. There is no real alternative. The judicial branch of the state needs a central institution not only to discharge the tasks I have enumerated itself (or to ensure that others discharge them independently), but also to manage the relationship with the legislature and the executive and to take overall responsibility for the proper functioning of the judicial branch of the state and in particular the timely and impartial delivery of justice at the lowest cost consistent with the interests of justice. A judiciary that does not have the means of ensuring this will find that others are quite happy to do it for them. Without proper and responsible arrangements for governance this may well happen.
Not only will a Council fulfil the central role I have described, but it should also provide leadership and central representation for the judiciary and balance the relationships with the Judges Associations and the judicial hierarchy. Finally may I add a word about the composition of a Council for the Judiciary. If a Council is to fulfil the role in the governance of the judiciary which I have outlined, its composition is of central importance. There is great diversity across Europe. In England and Wales we do not have direct elections to the Council. Each level of the judiciary has its own Association where elections are held and the officers of those Associations (or their delegates) serve on our Council; our Lord Chief Justice is our chairman. We have found that selecting the representation by means of using the Associations means that the Associations work closely with the Council and understand and generally support what it does. There is generally no tension between the Associations and the Council; nor between the Council and the judicial hierarchy (the senior or presiding judges at courts or groups of courts or in regions). That is because the Lord Chief Justice is both President of all the Courts of England and Wales and Chairman of the Council.
