”Legile justiției continuă să fie puse în aplicare, însă procesul de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Legile justiției adoptate în 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru independența și funcționarea sistemului judiciar și au corectat modificările aduse acestor legi în 2018 și 2019, care au afectat semnificativ independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar. Pe baza experienței dobândite în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor reglementări de la adoptarea legilor justiției, ar putea fi necesare ajustări legislative suplimentare pentru a aborda preocupările rămase legate de guvernanța judiciară, gestionarea carierei și garanțiile instituționale, iar autoritățile au considerat că ar trebui luată în considerare efectuarea unei evaluări după o perioadă suficientă de timp de la adoptarea legilor justiției. În urma dezbaterilor publice privind preocupările exprimate în cadrul sistemului judiciar din decembrie 2025, președintele României a invitat magistrații să își împărtășească opiniile cu privire la funcționarea justiției, la independența magistraților și la mecanismele referitoare la cariera lor. În paralel, prim-ministrul a înființat un comitet pentru a analiza modalitățile de îmbunătățire a eficacității sistemului judiciar, în special prin analizarea legilor justiției și propunerea unor eventuale modificări. Comitetul a dezbătut preocupările exprimate de magistrați, în special în ceea ce privește numărul ridicat de delegări ale judecătorilor, inclusiv în funcții de conducere din cadrul instanțelor; retragerea dosarelor de la judecători, uneori fără consimțământul acestora; numărul de detașări ale judecătorilor la alte instanțe sau complete de judecată, uneori fără consimțământul acestora; procedura pentru numirile și promovările în funcții de rang înalt pentru judecători și procurori; componența colegiilor de conducere ale instanțelor și componența și reprezentativitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Asociațiile magistraților și organizațiile societății civile au subliniat că înființarea comitetului a reprezentat o oportunitate binevenită pentru evaluarea punerii în aplicare a legilor din domeniul justiției în lumina standardelor europene și în strânsă consultare cu părțile interesate și cu Comisia de la Veneția. Cu toate acestea, printr-o decizie din 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a suspendat decizia de înființare a comitetului. În consecință, activitatea comitetului a fost suspendată. În iulie 2026, Guvernul a publicat raportul comitetului, care include recomandări de îmbunătățire a situației din sistemul judiciar, inclusiv printr-o evaluare și o posibilă revizuire a legilor justiției.
Nu s-au înregistrat încă progrese în punerea în aplicare a recomandării privind continuarea măsurilor legislative de consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare.19. A fost organizată o procedură de selecție, în urma căreia au fost efectuate mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt. Cu toate acestea, pe durata suspendării activității comitetului, Guvernul a suspendat, de asemenea, lucrările legislative privind proiectul de lege vizând consolidarea în continuare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt. Nu s-au înregistrat progrese legislative suplimentare nici în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare. În plus, din cauza constrângerilor bugetare, Guvernul a suspendat auditul independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor prevăzut în legile justiției. În așteptarea unei analize suplimentare, nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt și nici în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare.
Unii magistrați continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar și s-au înregistrat cazuri în care judecătorii au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene cu privire la anumite cauze. Aceste preocupări au fost aduse în atenția președintelui României de către magistrați și asociațiile acestora. Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, dar deciziile secțiilor disciplinare ale CSM nu sunt publicate, iar motivarea lor este adesea transmisă cu întârziere magistratului vizat, ceea ce îngreunează exercitarea dreptului său la o cale de atac. Într-o cauză din decembrie 2025, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a reiterat faptul că magistraților trebuie să li se permită să își exprime opinia în apărarea independenței justiției. Cu toate acestea, anumiți magistrați au continuat să fie supuși presiunilor, iar asociațiile magistraților au emis declarații publice prin care au solicitat încetarea presiunilor disciplinare exercitate asupra magistraților care își exercită dreptul la libertatea de exprimare. Inspecția Judiciară a concluzionat că afirmațiile formulate de magistrați cu privire la presiunile disciplinare sau administrative sunt neîntemeiate. Un număr semnificativ de magistrați și organizații ale societății civile nu au fost însă de acord cu această evaluare și au ridicat semne de întrebare cu privire la independența Inspecției Judiciare și a raportului acesteia. La 1 aprilie, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale dispozițiile privind numirea în funcția de inspector în cadrul Inspecției Judiciare, prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât acestea trebuie reglementate prin lege organică. În paralel, ÎCCJ a decis că magistrații care raportează nereguli nu pot fi considerați avertizori de integritate. Raportul privind activitatea comitetului recomandă modificarea legilor justiției, astfel încât să se clarifice faptul că normele privind avertizorii de integritate li se aplică și magistraților. În plus, în 2025 și 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în trei cauze, recuzarea unor judecători de la această instanță din cauza intenției lor de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, întrucât o astfel de sesizare ar putea ridica dubii privind imparțialitatea judecătorilor respectivi, sau de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului.”
No related posts.