- Revista Forumul Judecătorilor
- Editorial Board
- Current issue
- Previous issues
- Online reading
- Publication principles
- Orders
- Forum
- Asociaţia FJR
- Press release
- 10.05.2016 – Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să respecte rolul constituţional al acestui organism reprezentativ al corpului magistraților, de garant al independenţei justiţiei2016.05.10 – Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să respecte rolul constituţional al acestui organism reprezentativ al corpului magistraților, de garant al independenţei justiţiei
- 17.01.2017 – Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” pune la dispoziția persoanelor interesate un WHITE PAPER privitor la „Suprapopularea carcerală. Inoportunitatea amnistiei sau graţierii”
- 24.01.2017 – The Romanian Judges’ Forum Association – Observations regarding the projects of Emergency Government Ordinances concerning the collective pardon and the amendments of the Criminal Code and the Procedural Criminal Code
- 21.09.2016 – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a luat act de votul prin care Senatul României a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale faţă de fostul viceprim-ministru, Gabriel Oprea, în privința decesului polițistului Bogdan Gigină
- 20.09.2017 – Forumul Judecătorilor din România: Numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor resping modificările de esență propuse de Ministrul Justiției privind legile justiției
- 27.09.2016 – Către Ministrul Justiției – modificare procedura promovare
- 22.07.2016 – The Romanian Judges’ Forum Association expresses its deepest concerns over the current situation in Turkey, regarding the Judiciary
- 13.06.2016 – Punct de vedere cu privire la Propunerea legislativă nr. PL-x 555/2015 privind modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
- 31.05.2016 – Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” își manifestă susținerea în situația judecătorului Domnica Manole, din cadrul Curţii de Apel Chişinău
- White Paper – Necesitatea eliminării din legislație a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
- 03.08.2015 Romanian Magistrates Protest Memorandum
- 14.08.2015 Memoriu protest modificare legi justitie
- 30.09.2015 Memoriu privind proiectul Legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice
- 23.08.2016 Memoriu aplicarea nediscriminatorie a OUG nr.20-2016
- 30.08.2017 FJR către adunările generale de la instante si parchete – critici modificari propuse de MJ legi justitie
- 30.08.2017 FJR Memoriu catre MJ propuneri modificare legi justitie din 23.08.2017
- 27.06.2017 FJR: Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba dreptul neingrădit de a formula opinii separate si concurente
- 03.05.2018 PRESS RELEASE – Romanian Judges Forum Association regarding amendments proposed to Criminal and Criminal Procedure Code
- 03.05.2018 Forumul Judecatorilor din Romania: Instantele judecatoresti si parchetele resping modificarile esentiale din proiectele depuse la Camera Deputatilor privind Codul penal, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila
- 03.05.2018 Forumul Judecatorilor din Romania: Scrisoare catre membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu modificarile esentiale din proiectele depuse la Camera Deputatilor privind Codul penal, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila
- 06.01.2017 – Nu restaurației cu iz penal! Apel pentru o putere judecătorească independentă
- White Paper – Diurnele încasate în sistemul judiciar. Necesitate sau risipă bugetară?
- Statut şi Act constitutiv
- Evenimente
- Cerere de adeziune
- Press release
Interviu cu domnul Péter Darák, Președintele Curia (Curtea Supremă de Justiție) din Ungaria
INTERVIURI – Despre justiție și judecători
Interviu cu domnul Péter Darák, Președintele Curia (Curtea Supremă de Justiție) din Ungaria
Domnul Péter Darák a absolvit Facultatea de Drept a Universității Janus Pannonius Pécs, fiind doctor în drept al aceleiași universități. A activat ca procuror la Parchetul din Zalaegerszeg (1990), judecător la Judecătoria din Zalaegerszeg (din anul 1991), apoi a fost numit judecător la Curtea Supremă, în cadrul Secției de contencios administrativ (2000). Din anul 2012, este președinte al Curții Supreme de Justiție din Ungaria. Îndeplinește funcții didactice la Facultatea de Drept din cadrul Universității Pázmány Péter și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Eötvös Loránd. Este autor al unui număr impresionant de studii științifice, publicate în Ungaria, Austria, Germania.
1. Ce măsuri considerați oportune pentru consolidarea independenței justiției și câștigarea încrederii cetățenilor? Ar trebui ca judecătorii și procurorii să aibă consilii judiciare diferite?
În primul rând, trebuie să fie clar pentru cetățeni că independența puterii judecătorești are valoarea unui instrument: ajută un judecător să-și îndeplinească îndatoririle fără constrângeri sau influențe nejustificate. Datoria sa este aceea de a decide asupra fiecărei cauze, o îndatorire pe care nu o poate evita și pentru care poartă răspunderea disciplinară și civilă. Nu în ultimul rând, trebuie să răspundă conștiinței sale. Și un judecător de bună credință șicu înaltă conștiință nu ezită, atunci când este necesar, să solicite sfaturi de la colegii săi mai vechi în funcție și mai experimentați. Acest lucru nu încalcă principiul independenței puterii judecătorești, deoarece sarcina de a decide asupra cauzei este în mâinile judecătorului procesului.
Încrederea publică în sistemul judiciar poate fi consolidată, în principal, prin hotărâri întemeiate, clar motivate și înțelese. În Ungaria, cel mai înalt organism judiciar este Curia (Curtea Supremă), care este obligată, între altele, să asigure coerența jurisprudenței. Prin urmare, este esențial ca Curia să consulte judecătorii și alți profesioniști din domeniul juridic din întreaga țară pentru a recunoaște chestiunile legale care îi privesc cel mai mult pe cetățeni, pentru a afla mai mult despre diferitele răspunsuri ale judecătorilor la aceste probleme și, prin urmare, pentru a oferi alternative. Cu toate acestea, vor funcționa doar acele consultări în care metodele de cercetare și consilierii implicați corespund cerințelor de independență și imparțialitate.
2. Care ar trebui să fie rolul unui ministru al justiției, membru al guvernului (și solidar cu deciziile luate de guvern)?
În opinia mea, un dialog sănătos între puterile separate, care să respecte competențele celeilalte, este bun pentru o societate democratică. Dialogul dintre puterea judecătorească și puterea legislativă este constant: ar trebui ca o interpretare jurisprudențială a legii, dacă nu ar acceptabilă pentru legislativ, să determine adoptarea de acesta a unei noi legi sau să conducă la modificarea legilor existente. Aceste modificări vor fi ulterior interpretate de instanțe. Acest circuit de interpretare și modificare a legii se poate relua. Iar dacă o legislativul nu dorește să intervină retrospectiv, acest fenomen este unul normal. În concluzie, cred că deschiderea spre dialogul profesional este rolul care se potrivește cel mai bine unui ministru al justiției într-o democrație.
3. Care ar fi măsurile adecvate care trebuie luate pentru o „definitivă” separație între puterile politice și judiciare? Este o utopie?
Statul de drept, permițând în același timp un anumit grad de suprapunere între puterile executivă și legislativă, necesită stabilitate și neutralitate față de puterea judecătorească. În consecință, influența politică, la fel ca și alte influențe inadecvate, ar trebui să fie ferm exclusă atât în timpul judecării cauzelor, cât și în aspectele de organizare a instanelor. Spre exemplu, dacă judecătorii sunt numiți în funcție ca urmare a intervenției altei puteri, riscul de influență parțială trebuie echilibrat sistematic, e.g. prin utilizarea consiliilor judiciare în timpul procedurilor, astfel încât opiniile sau deciziile acestora să nu poată fi ignorate.
Cu toate acestea, având în vedere efectele pozitive ale unui dialog sănătos între puteri, nu susțin separația lor rigidă. Principiul democrației include ideea că legitimitatea tuturor puterilor derivă din popor, iar această “origine” comună creează o răspundere comună. Aceasta creează și îndatorirea de a coopera.
4. Sunteți de acord cu ideea de a filma și difuza procesele judiciare?
Nu pot da un răspuns general la această întrebare, din două motive. În primul rând, principiul ședințelor publice de judecată este restrâns în mai multe cazuri, din motive precum obiectul cauzei (spre exemplu, date clasificate), garanțiile procedurale (spre exemplu, protecția martorilor) sau confidențialitatea părților. În al doilea rând, avantajele sau dezavantajele difuzării live din sala de judecată depind în mare măsură de alte tradiții și de cultura juridică dintr-o țară. În Ungaria, participarea reporterilor la audieri care atrag interesul public larg este susținută de lege. Experiența ne spune totuși că procesele judiciare pot fi raportate în mod obiectiv numai dacă informațiile nu sunt transmise în vrac – iar transmisiunre în direct este o transmisie nefiltrată – ci doar dacă publicul primește informații bine structurate asupra unui caz.
5. În opinia dumneavoastră, judecătorul ideal există deja sau poate exista?
Cel mai bun judecător s-a născut deja de mai multe ori. Nu putem vorbi despre cel mai bun judecător într-un sens absolut, putem vorbi doar despre cel mai bun judecător dintr-o anumită eră sau într-un anumit caz. Și se poate întâmpla chiar și celui mai bun judecător dintr-o cauză ca într-o altă cauză să nu ia cea mai bună decizie posibilă. Cu toate acestea, putem avea încredere în fiecare judecător după un timp, deoarece, în cursul judecării cauzelor una după alta, evoluează un fel de caracter juridic: o înțelepciune practică care combină cunoștințele profesionale cu o înțelegere a naturii umane.
Interviu realizat de
Dragoș Călin,
judecător, Curtea de Apel București
No related posts.
Leave a Reply