Revista Forumul Judecătorilor

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” dezaprobă modalitatea în care conducerea Curții de Apel București și personalul jandarmeriei însărcinat cu paza clădirii acestei instanțe au înțeles să intervină asupra reuniunii magistraților care protestau liber împotriva modificărilor legislative recente care afectează grav fundamentele statului de drept în România.

Orice încercare de intimidare a magistraților și de împiedicare a protestelor pașnice prin care aceștia atrag atenția asupra respectării independenței justiției pune în pericol înseși valorile fundamentale ale Uniunii Europene și nu poate fi legitimată în niciun fel, iar cu atât mai mult nu poate reprezenta vreo justificare a unei forme de pedepsire a demersurilor inițiate de judecători pentru revocarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, președinte şi al Curții de Apel București.

Potrivit Raportului Comisiei de la Veneția privind libertatea de exprimare a judecătorilor (CDL-AD(2015)018), fundamentat pe analiza normelor legislative și constituționale europene și a jurisprudenței relevante, garanțiile privind libertatea de exprimare se aplică și judecătorilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că opiniile exprimate de judecători cu privire la buna funcționare a justiției, care este un subiect de interes public, sunt protejate de Convenție, chiar dacă astfel de declarații au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea cu privire la aceste subiecte. „Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctul de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator este în detrimentul societății în ansamblul său.”[1]

Atunci când sunt amenințate principii de bază ale statului de drept, magistraţii au datoria de a trimite semnale de alarmă, de a lua o poziție fermă, indiferent de persoana care inițiază amenințarea. De altfel, inclusiv Inspecţia Judiciară, prin Rezoluţia emisă în dosarul nr.7128/IJ/311/DIJ/2018, la data de 28.11.2018, a reţinut că „participarea magistraților, în timpul liber, la proteste în faţa clădirilor instanţelor, vizând subiecte cu profunde implicaţii asupra sistemului judiciar, se circumscrie libertăţii de exprimare. Faptul că prin exercitarea acesteia sunt prezentate o serie de nemulţumiri referitoare la modul de desfăşurare a procesului legislativ nu imprimă protestului un caracter politic şi nici nu poate fi considerat o manifestare a convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

Treptele Palatului de Justiție din București au devenit un simbol al apărării independenței justiției și valorilor statului de drept în România, demersurile judecătorilor şi procurorilor organizate în acest cadru fiind prezentate în toate colţurile lumii, din Pakistan în America de Sud, din Filipine în Canada, din Ghana sau Nigeria în Kazahstan. De altfel, acelaşi tip de proteste este larg utilizat de magistraţii din Uniunea Europeană, ori de câte ori apărarea statutului profesiei şi a statului de drept este necesară (spre exemplu, Franţa, Belgia, Spania, Polonia ori Bulgaria).[2]

În consecinţă, orice intervenție disproporţionată a jandarmilor sau a oricăror alţi magistraţi, care temporar ocupă funcţii de conducere, nu poate fi considerată justificată dacă tinde la a descuraja corpul magistraților să continue demersurile necesare apărării statului de drept, independenţei justiției și valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Anca Codreanu, co-președinte

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

procuror Antonia Diaconu, co-președinte

procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte

procuror Sorin Lia, co-președinte

[1] A se vedea cauza Baka c. Ungariei, cererea nr. 20261/12, Hotărârea din 27 mai 2014, paragraful 101; a se vedea și hotărârea Marii Camere din 23 iunie 2016, paragraful 125.

[2] Pentru o prezentare succintă a formelor de protest iniţiate de magistraţi din alte state, a se vedea pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3016 [consultată ultima dată la 19.03.2019].

No related posts.