Precizări față de adoptarea în procedură parlamentară a modificărilor legislației penale

 COMUNICAT

 

Față de adoptarea în procedură parlamentară a modificărilor legislației penale, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Forumul Judecătorilor din România fac următoarele precizări:

Arhitectura codului penal nu este dată doar de calificarea unor dispoziții ca fiind constituționale, constituționalitatea normelor fiind necesară dar nu suficientă. Faptul că un text de lege propus de puterea legislativă nu încalcă dispozițiile constituționale nu înseamnă automat că acesta este oportun, că vizează protejarea intereselor societății sau că se înscrie într-o politică penală coerentă și echitabilă.

Din analiza modificărilor Codului penal, votate în data de 24.04.2019, constatăm că în mare parte acestea nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională fiind însă o schimbare drastică și nejustificată a modului în care legiuitorul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor.

Pentru o corectă informare a societății subliniem că nicio decizie a Curții Constituționale și nicio modificare obiectivă în ceea ce privește sistemul de drept penal sau fenomenul infracțional la nivel național nu justifică adoptarea unor modificări care duc la atenuarea sau eliminarea răspunderii penale, precum:

  • Diminuarea sporurilor de pedeapsă și a regulilor de aplicare a acestora în cazul concursului de infracțiuni (art 39 alin. (1) lit. c) C. pen., art 39 alin. (2) C. pen.)
  • Abrogarea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu (art. 298 C. pen.), forma agravantă de la abuzul în serviciu (art 132 din Legea nr. 78/2000) sau unele forme ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art. 342 alin. (6) C. pen.)
  • Diminuarea termenelor de prescripție generală pentru majoritatea infracțiunilor și diminuarea termenului la care se împlinește prescripția specială (art. 154 alin. (1) lit. b și c C. pen., art 155 C. pen. )
  • Eliminarea posibilității aplicării amenzii pe lângă pedeapsa închisorii când prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos material (art 61 alin. (5) C. pen., art 62 C. pen.)
  • Limitarea infracțiunilor în care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanță atenuantă (art 75 alin. (1) lit. d) C. pen.)
  • Introducerea cu titlu de circumstanță atenuantă a unui comportament firesc pentru orice cetățean, respectiv conduita bună înainte de comiterea infracțiunii (art 75 alin. (2) C. pen.)
  • Diminuarea fracțiilor de pedeapsă ce trebuie executate pentru dispunerea liberării condiționate (art. 100 alin. (1) C. pen.)

Observăm, totodată, cu îngrijorare, incoerența din cuprinsul aceluiași act normativ, în mod vizibil direcționată spre ușurarea situației inculpaților cercetați pentru anumite infracțiuni de serviciu, respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, în două articole succesive, art 308 C. pen. și art. 309 C. pen., atunci când este vorba de circumstanțe atenuante legiuitorul include infracțiunea de abuz în serviciu iar când este vorba de circumstanțe agravante o elimină punctual dintre toate infracțiunile de serviciu cărora li se aplică agravanta. Înțelegem din aceste dispoziții că în prezent, în viziunea legiuitorului național, este de o gravitate deosebită fraudarea unei societăți comerciale

În plus, același legiuitor decide abrogarea formei mai grave a abuzului în serviciu, prevăzută de art 132 din Legea nr. 78/2000, fără nicio motivare și fără ca acest lucru să fie cerut sau precizat în vreo decizie a Curții Constituționale. Ce este greu de trecut cu vederea este însă faptul că justificând public modificările codului penal prin punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, singurul lucru pe care legiuitorul nu l-a făcut în acest act normativ a fost tocmai punerea în acord a dispozițiilor art 297 C. pen. cu decizia Curții Constituționale.

Atragem atenția că modificările în ceea ce privește prescripția răspunderii penale constituie o modalitate mascată de impunitate în special pentru infracțiunile de serviciu, pentru infracționalitate economico-financiară și pentru faptele care prezintă un element de extraneitate și în cazul cărora cooperarea internațională presupune o perioadă lungă de timp. Având în vedere că putereal egislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv singurul efect pe care aceste dispoziții îl vor avea va fi imposibilitatea soluționării cauzelor complexeaflate fie în urmărire penală fie în faza de judecată la acest moment.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

Judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Anca Codreanu, co-președinte

 

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

procuror Antonia Diaconu, co-președinte

procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


eight − = 7

Biannual Publication of the Universitara Publishing House (accredited by CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)