- Revista Forumul Judecătorilor
- Editorial Board
- Current issue
- Previous issues
- Online reading
- Publication principles
- Orders
- Forum
- Asociaţia FJR
- Press release
- 10.05.2016 – Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să respecte rolul constituţional al acestui organism reprezentativ al corpului magistraților, de garant al independenţei justiţiei2016.05.10 – Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să respecte rolul constituţional al acestui organism reprezentativ al corpului magistraților, de garant al independenţei justiţiei
- 17.01.2017 – Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” pune la dispoziția persoanelor interesate un WHITE PAPER privitor la „Suprapopularea carcerală. Inoportunitatea amnistiei sau graţierii”
- 24.01.2017 – The Romanian Judges’ Forum Association – Observations regarding the projects of Emergency Government Ordinances concerning the collective pardon and the amendments of the Criminal Code and the Procedural Criminal Code
- 21.09.2016 – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a luat act de votul prin care Senatul României a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale faţă de fostul viceprim-ministru, Gabriel Oprea, în privința decesului polițistului Bogdan Gigină
- 20.09.2017 – Forumul Judecătorilor din România: Numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor resping modificările de esență propuse de Ministrul Justiției privind legile justiției
- 27.09.2016 – Către Ministrul Justiției – modificare procedura promovare
- 22.07.2016 – The Romanian Judges’ Forum Association expresses its deepest concerns over the current situation in Turkey, regarding the Judiciary
- 13.06.2016 – Punct de vedere cu privire la Propunerea legislativă nr. PL-x 555/2015 privind modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
- 31.05.2016 – Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” își manifestă susținerea în situația judecătorului Domnica Manole, din cadrul Curţii de Apel Chişinău
- White Paper – Necesitatea eliminării din legislație a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
- 03.08.2015 Romanian Magistrates Protest Memorandum
- 14.08.2015 Memoriu protest modificare legi justitie
- 30.09.2015 Memoriu privind proiectul Legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice
- 23.08.2016 Memoriu aplicarea nediscriminatorie a OUG nr.20-2016
- 30.08.2017 FJR către adunările generale de la instante si parchete – critici modificari propuse de MJ legi justitie
- 30.08.2017 FJR Memoriu catre MJ propuneri modificare legi justitie din 23.08.2017
- 27.06.2017 FJR: Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba dreptul neingrădit de a formula opinii separate si concurente
- 03.05.2018 PRESS RELEASE – Romanian Judges Forum Association regarding amendments proposed to Criminal and Criminal Procedure Code
- 03.05.2018 Forumul Judecatorilor din Romania: Instantele judecatoresti si parchetele resping modificarile esentiale din proiectele depuse la Camera Deputatilor privind Codul penal, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila
- 03.05.2018 Forumul Judecatorilor din Romania: Scrisoare catre membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu modificarile esentiale din proiectele depuse la Camera Deputatilor privind Codul penal, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila
- 06.01.2017 – Nu restaurației cu iz penal! Apel pentru o putere judecătorească independentă
- White Paper – Diurnele încasate în sistemul judiciar. Necesitate sau risipă bugetară?
- Statut şi Act constitutiv
- Evenimente
- Cerere de adeziune
- Press release
Precizări față de adoptarea în procedură parlamentară a modificărilor legislației penale
COMUNICAT
Față de adoptarea în procedură parlamentară a modificărilor legislației penale, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Forumul Judecătorilor din România fac următoarele precizări:
Arhitectura codului penal nu este dată doar de calificarea unor dispoziții ca fiind constituționale, constituționalitatea normelor fiind necesară dar nu suficientă. Faptul că un text de lege propus de puterea legislativă nu încalcă dispozițiile constituționale nu înseamnă automat că acesta este oportun, că vizează protejarea intereselor societății sau că se înscrie într-o politică penală coerentă și echitabilă.
Din analiza modificărilor Codului penal, votate în data de 24.04.2019, constatăm că în mare parte acestea nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională fiind însă o schimbare drastică și nejustificată a modului în care legiuitorul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor.
Pentru o corectă informare a societății subliniem că nicio decizie a Curții Constituționale și nicio modificare obiectivă în ceea ce privește sistemul de drept penal sau fenomenul infracțional la nivel național nu justifică adoptarea unor modificări care duc la atenuarea sau eliminarea răspunderii penale, precum:
- Diminuarea sporurilor de pedeapsă și a regulilor de aplicare a acestora în cazul concursului de infracțiuni (art 39 alin. (1) lit. c) C. pen., art 39 alin. (2) C. pen.)
- Abrogarea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu (art. 298 C. pen.), forma agravantă de la abuzul în serviciu (art 132 din Legea nr. 78/2000) sau unele forme ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art. 342 alin. (6) C. pen.)
- Diminuarea termenelor de prescripție generală pentru majoritatea infracțiunilor și diminuarea termenului la care se împlinește prescripția specială (art. 154 alin. (1) lit. b și c C. pen., art 155 C. pen. )
- Eliminarea posibilității aplicării amenzii pe lângă pedeapsa închisorii când prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos material (art 61 alin. (5) C. pen., art 62 C. pen.)
- Limitarea infracțiunilor în care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanță atenuantă (art 75 alin. (1) lit. d) C. pen.)
- Introducerea cu titlu de circumstanță atenuantă a unui comportament firesc pentru orice cetățean, respectiv conduita bună înainte de comiterea infracțiunii (art 75 alin. (2) C. pen.)
- Diminuarea fracțiilor de pedeapsă ce trebuie executate pentru dispunerea liberării condiționate (art. 100 alin. (1) C. pen.)
Observăm, totodată, cu îngrijorare, incoerența din cuprinsul aceluiași act normativ, în mod vizibil direcționată spre ușurarea situației inculpaților cercetați pentru anumite infracțiuni de serviciu, respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, în două articole succesive, art 308 C. pen. și art. 309 C. pen., atunci când este vorba de circumstanțe atenuante legiuitorul include infracțiunea de abuz în serviciu iar când este vorba de circumstanțe agravante o elimină punctual dintre toate infracțiunile de serviciu cărora li se aplică agravanta. Înțelegem din aceste dispoziții că în prezent, în viziunea legiuitorului național, este de o gravitate deosebită fraudarea unei societăți comerciale
În plus, același legiuitor decide abrogarea formei mai grave a abuzului în serviciu, prevăzută de art 132 din Legea nr. 78/2000, fără nicio motivare și fără ca acest lucru să fie cerut sau precizat în vreo decizie a Curții Constituționale. Ce este greu de trecut cu vederea este însă faptul că justificând public modificările codului penal prin punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, singurul lucru pe care legiuitorul nu l-a făcut în acest act normativ a fost tocmai punerea în acord a dispozițiilor art 297 C. pen. cu decizia Curții Constituționale.
Atragem atenția că modificările în ceea ce privește prescripția răspunderii penale constituie o modalitate mascată de impunitate în special pentru infracțiunile de serviciu, pentru infracționalitate economico-financiară și pentru faptele care prezintă un element de extraneitate și în cazul cărora cooperarea internațională presupune o perioadă lungă de timp. Având în vedere că putereal egislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv singurul efect pe care aceste dispoziții îl vor avea va fi imposibilitatea soluționării cauzelor complexeaflate fie în urmărire penală fie în faza de judecată la acest moment.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
Judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Anca Codreanu, co-președinte
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
procuror Antonia Diaconu, co-președinte
procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte
No related posts.
Leave a Reply