Forumul Judecătorilor din România în anul 2017

6 ianuarie 2017: Nu restaurației cu iz penal! Apel pentru o putere judecătorească independentă. Asociația Forumul Judecătorilor din România a reacţionat cu privire la luările de poziție publice referitoare la iminenta necesitate a unei noi legi a răspunderii materiale a magistraților, precum și a unei legi pentru amnistierea unor infracțiuni, grațierea și reducerea unor pedepse, respectiv nenumăratele declarații iresponsabile la adresa magistraților români.

17 ianuarie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România pune la dispoziția publicului un White Paper privitor la „Suprapopularea carcerală. Inoportunitatea amnistiei sau graţierii”, pentru corecta informare cu privire la acest subiect, dar și pentru a se delimita ferm de recentele declarații ale Ministrului Justiției, potrivit căruia grațierea ar fi susținută de asociațiile profesionale ale magistraților. Se arată că, în privința infracțiunilor de corupție, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau grațiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituționale sau instanțele supreme. Peste 600.000 de cetățeni au ieșit în stradă, un proiect de ordonanță de urgență în acest sens, adoptat în gerul unei nopți de iarnă, fiind pentru moment abandonat.[1]

 

27 iunie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Curții Constituționale a României reconsiderarea poziției privind regulile de redactare a opiniei separate şi concurente adoptate prin Hotărârea nr. 1/2017. Conform acestei hotărâri, atașarea la dosarul cauzei şi publicarea opiniei separate şi a celei concurente sunt condiționate de voința Președintelui Curții Constituționale, în condițiile în care niciun text de lege nu permite o asemenea ingerință de la obligația legală a publicării acestor opinii. Ulterior, prin „Raportul privind opiniile separate ale curților constituționale”, adoptat de Comisia de la Veneția în cea de-a 117-a sesiune plenară, la 14-15 decembrie 2018, s-au reţinut următoarele: „46. Este important ca o opinie separată care încalcă codul de conduită sau etică (sau de altă natură) să fie publicată, indiferent dacă împotriva judecătorului disident a fost inițiată sau nu o procedură. O soluție, așa cum a fost adoptată în România printr-o decizie a Curții Constituționale din iunie 2017, permițând președintelui Curții Constituționale să împiedice publicarea opiniilor separate care sunt considerate critice la adresa Curții ori care sunt considerate ostentative ori cu tentă politică, este problematică și ar trebui evitată”.

23-30 august 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează Memorii Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiţiei, precum şi tuturor adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor, solicitând un vot de respingere a propunerilor de modificare a ”legilor justiției” prezentate la 23 august 2017, într-un document PowerPoint, într-o conferință de presă, de Ministrul Justiției, Tudorel Toader, fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esențiale, pentru asigurarea transparenței decizionale, în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept. FJR a arătat că toate aceste modificări vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților, pentru o perioadă îndelungată, și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri, existând și riscul unui val de nemulțumiri în interiorul corpului profesional. Aceste modificări vizau, între altele, punerea Inspecției Judiciare sub controlul Ministerului Justiție, deși afirmarea și garantarea independenței inspectorilor judiciari presupune excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justiției, membru al unui guvern politic, înlăturarea promovării meritocratice la instanțe și parchete (înlocuirea concursului dur de promovare cu o procedură extrem de netransparentă și subiectivă de evaluare a unor acte judiciare), revenirea în magistratură, fără examen, a persoanelor care au ocupat minim 10 ani funcția de judecător sau procuror, inclusiv în perioada comunistă, reducerea atribuțiilor Institutului Național al Magistraturii cu privire la formarea generațiilor tinere de magistrați, crearea unei direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect de activitate cercetarea penală a magistraților.

 

20 septembrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România: Numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor resping modificările de esență propuse de Ministrul Justiției privind legile justiției. Din datele primite sau date publicității până la acea dată, judecătorii sau, după caz, procurorii de la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Tg. Mureș, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Dolj, Tribunalul Brașov, Tribunalul Cluj, Tribunalul Specializat Cluj, Judecătoria Sectorului 6 București, Judecătoria Constanța, Judecătoria Tg. Mureș, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Focșani, Judecătoria Sighetu Marmației, Judecătoria Brăila, Judecătoria Miercurea Ciuc, Judecătoria Odorheiul Secuiesc, Judecătoria Bacău, Judecătoria Piatra Neamț, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Turda, Judecătoria Săveni, Judecătoria Brezoi, Judecătoria Drăgășani, Judecătoria Cornetu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov resping în proporție covârșitoare modificările propuse privind reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, modificările privind numirile la vârful justiției (ICCJ, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef  al DIICOT și adjuncții acestora), modificările propuse privind răspunderea magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Național al Magistraturii și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, precum și înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

28 septembrie 2017:  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra întregului proiect, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete, în care au fost respinse, în proporție covârșitoare toate modificările de esență ale proiectului legislativ

 

3 octombrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România lansează „Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a legilor justiției, adresat Guvernului României, susţinut cu titlu individual, în câteva zile, de aproximativ 3900 de judecători, procurori, magistraţi asistenţi şi auditori de justiţie, mai mult de jumătate din numărul total al magistraţilor din România.

Se arată că, „(…), în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de cooperare și verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției. Toate aceste modificări de esență propuse de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri. Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora “Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”. Așadar, deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție (”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru. Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.  Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare.”

Susținătorii memoriului consideră că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. În consecință, voința de netăgăduit a majorității magistraților, pe care, conform susținătorilor memoriului, Guvernul României (din care face parte și Ministrul Justiției) nu o poate nesocoti într-un stat membru al Uniunii Europene, converge în sensul înlăturării oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, impunându-se retragerea sa imediată, Ministrul Justiției eșuând în dezvoltarea unui dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare.

Gestul celor aproximativ patru mii de judecători și procurori pare a fi unul ieșit din comun. De regulă, magistratura este tăcută, magistrații se exprimă mai mult în propriul for și firește prin hotărârile sau actele pe care le emit, și mai puțin în agora. Este vorba de o veritabilă declarație publică de independență a magistraturii.

30 octombrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România publică Broșura ”Magistrații romani se opun proiectului de modificare a ”legilor justiției” propus de Ministerul Justiției: august-octombrie 2017” – https://www.juridice.ro/files/Brosura-magistratii-romani-v-modificarea-legilor-justitiei.pdf. În prezentarea volumului, se arată că „materialele strânse n-ar fi trebuit să existe într-un stat de drept, consolidat democratic, membru al Uniunii Europene, însă în România reformarea unui sistem judiciar moștenit din perioada comunistă pare că niciodată nu poate căpăta un caracter ireversibil. (…) Cum asaltul executivului și legislativului față de puterea judecătorească a devenit un fapt banal, nici evenimentele recente nu pot avea alte explicații, nefiind vorba de modernizarea unei justiții într-o evoluție vizibilă, cel puțin în sensul rapoartelor succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci de încercări retrograde de reașezare a sa într-un spirit al trecutului nu tocmai îndepărtat, în care lupta împotriva corupției era sublimă, dar lipsea cu desăvârșire, iar performanțele justiției nu se prea deosebeau de anii dictaturii comuniste.”

În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”, adresat Guvernului României, ca urmare a refuzului celui din urmă de a ține seama de avizul negativ asupra întregului proiect emis de Consiliul Superior al Magistraturii.

31 octombrie 2017: Forumul Judecătorilor din România: Propunerile legislative depuse în Camera Deputaților sunt lipsite de motivare, retrograde și afectează independența justiției. Se solicită convocarea adunărilor generale de la instanţe şi parchete. Se atrage atenția opiniei publice asupra unei inițiative legislative depuse la Camera Deputaților de un grup de 8 deputați, în data de 31 octombrie 2017, fără o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaților) și fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacțiilor publice, fapt inacceptabil într-un stat de drept. Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune, fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an. Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul unui organism paraconstituțional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înființat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deși este esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competența, regulile procesului decizional, garanțiile de independență etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Se aminteşte modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt. De asemenea, susținerea de judecătorii și procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în fața colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte și înlătură, cel puțin în principiu,  posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, așa cum se desfășoară în prezent.

 

1 noiembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România: Anularea, din cauza reducerii bugetului Institutului Național al Magistraturii, a numeroase activități de formare profesională continuă a magistraților poate afecta calitatea actului de justiție în viitor. Forumul Judecătorilor din România atrage atenția opiniei publice asupra consecințelor produse de O.U.G. nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, prin care bugetul Institutului Național al Magistraturii (INM), aprobat pentru anul 2017, a fost diminuat cu suma de 757.000 lei la capitolul “cheltuieli cu bunuri și servicii”, fapt ce a pus Institutul în imposibilitatea de a mai organiza activitățile de formare profesională planificate.

5 noiembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România solicită adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor (instanțe și parchete) respingerea inițiativei legislative ce face obiectul consultării la solicitarea CSM, depusă la Camera Deputaților, în data de 31 octombrie 2017

 

6 noiembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România anunţă public că adunările generale ale judecătorilor și procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esențiale din proiectele depuse la Camera Deputaților privind legile justiției. Astfel, din datele primite sau date publicității până astăzi, judecătorii sau, după caz, procurorii de la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Oradea (în parte), Tribunalul Olt, Tribunalul Gorj, Tribunalul Argeș, Tribunalul Buzău, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Brașov, Tribunalul Neamț, Tribunalul Prahova, Tribunalul Constanța, Tribunalul Bacău, Tribunalul Caraș Severin, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Galați, Judecătoria Onești, Judecătoria Suceava, Judecătoria Tîrgu Mureș, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Brăila, Judecătoria Reghin, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Videle, Judecătoria sectorului 4 București, Judecătoria sectorului 5 București, Judecătoria sectorului 6 București, Judecătoria Caracal, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria Craiova, Judecătoria Marghita, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oradea, Judecătoria Sighetu Marmației, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Deva, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Moinești, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Buftea, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Mizil, Judecătoria Făget, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Măcin, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Bicaz, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Carei, Judecătoria Strehaia, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Ineu, Judecătoria Corabia, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bistrița (în parte), Judecătoria Gurahonț (în parte), Judecătoria Chișineu Criș, Judecătoria Arad, Judecătoria Zalău (în parte), Judecătoria Beclean, Tribunalul Militar Timișoara (în parte), Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 București, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani resping în proporție covârșitoare (aproape unanimitate) modificările propuse, în bloc, sau, după caz, în prevederile esențiale (în funcție de cum s-a votat). Eșantionul prezentat este suficient pentru a ajunge la concluzia că adunările generale ale judecătorilor și procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esențiale din proiectele depuse la Camera Deputaților privind legile justiției. Toate aceste proiecte sunt considerate de FJR a fi retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune, fără o expunere de motive corespunzătoare, nu au nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare și verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.

 

8 noiembrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează o Scrisoare publică membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, solicitându-le să țină cont de voința miilor de judecători și procurori care i-au ales, exprimată neîndoielnic în adunările generale desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2017, și să avizeze negativ în integralitate cele trei proiecte de modificare a ”legilor justiției” înregistrate la Camera Deputaților în data de 31 octombrie 2017.

 

8 noiembrie 2017: Curtea de Apel Braşov, Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 171/2017 din 8 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. 524/64/2017, constată lipsa dezbaterii publice a proiectului de modificare a ”legilor justiției” propus de Ministrul Justiției. Se reţine că „respectarea drepturilor minimale reglementate de art. 7 din Legea nr. 52/2003 reprezintă o obligaţie imperativă în sarcina autorităţilor publice şi, implicit, o obligaţie esenţială pentru o societate democratică. În mod corelativ, raportat la imperativul acestei obligaţii al administraţiei publice, dreptul corelativ al societăţii civile de a participa la acest proces decizional este un drept esenţial, a cărui viciere face necesară şi obligatorie intervenţia instanţei de contencios administrativ.”

 

15 noiembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România: Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 15 noiembrie 2017, obligă Parlamentul să renunțe la modificarea ”legilor justiției”, fără a ține seama de punctul de vedere al magistraturii exprimat de CSM și adunările generale ale judecătorilor și procurorilor. În esență, Comisia Europeană a apreciat că ”un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV”. Prin urmare, proiectele succesive de modificare a ”legilor justiției” promovate prin Ministerul Justiției și prin Parlament, cu ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, trebuie imediat abandonate, ridicând întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar.

 

27 noiembrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România devoalează modul inadecvat de desfăşurare a „dezbaterilor” parlamentare privind modificarea ”legilor justiției”.  Se aduce la cunoștința opiniei publice faptul că reprezentanţii săi nu au fost invitaţi să participe la dezbaterile Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. De altfel, în mod regretabil, preşedintele Comisiei şi-a exprimat ferm refuzul de a accepta invitarea Asociației Forumul Judecătorilor din România, solicitată de unii membri ai Comisiei, aspect supus şi tranşat prin vot în cadrul lucrărilor. Asociaţia a transmis, inclusiv către Parlamentul României, Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”, iniţiat şi susţinut în cursul lunii octombrie 2017 de aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, punct de vedere îmbrăţişat şi de sute de adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete, în cursul lunii noiembrie 2007, precum şi de Consiliul Superior al Magistraturii, la emiterea celui de-al doilea aviz negativ legat de proiectele puse în aceste zile în analiza Comisiei speciale comune. Se arată că „invitațiile trimise de preşedintele Comisiei speciale comune par a fi fost emise pe baza unor afinităţi sau preconcepţii, iar nu pentru a servi unei dezbateri reale şi de substanţă. Explicaţia oferită, în sensul că au fost invitate numai entităţile / persoanele care au depus amendamente în termenul stabilit oficial, nu este pertinentă, în condiţiile în care acestea participă nu numai la susţinerea propriilor amendamente, ci şi la dezbaterea amendamentelor propuse de alte entităţi / persoane. Chiar dacă Asociația Forumul Judecătorilor din România nu a propus amendamente în forma luată în considerare de Comisia specială comună, cerând respingerea în bloc a proiectelor, observaţiile ce au stat la baza solicitării de reluare a procedurii de elaborare a unui proiect de lege, precum şi cele care au întemeiat avizul negativ exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii, reprezintă argumente solide necesar a fi avute în vedere în dezbatere, mai importante decât simpla exprimare verbală a opiniei de către unii invitaţi selectaţi după o procedură netransparentă sau, uneori, decât simpla tăcere a acestora.” De asemenea, din urmărirea înregistrării video a şedinţelor, rezultă că sunt acceptate „amendamente” ad hoc, astfel că este evident că termenul oficial de înregistrare a acestora nu constituia un criteriu obiectiv de limitare a dezbaterii exclusiv la persoanele care s-au înscris formal. Tot din înregistrările video reiese că atitudinea majorităţii membrilor Comisiei speciale comune, din care face parte şi preşedintele acesteia, faţă de reprezentanţii entităţilor care au susţinut necesitatea unei dezbateri efective şi constructive este una ostilă: fie le este limitat timpul, fie li se reproşează că „sunt criticaţi” iniţiatorii propunerii legislative atunci când sunt invocate posibile vicii de neconstituţionalitate şi chestiuni obiective de natură tehnico-juridică, fie nu li se acordă cuvântul (inclusiv membrilor comisiei) cu privire la unele amendamente. O dezbatere parlamentară care ignoră punctul de vedere covârşitor majoritar al magistraturii și recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, privind independența sistemului judiciar, nu se poate face (şi nici nu poate fi îmbrăcată într-o aparenţă de legitimitate) prin prezența, activă sau contemplativă, a unor asociaţii profesionale cu reprezentativitate limitată, care nu ţin cont de poziţia fermă a corpului magistraţilor, exprimată inclusiv în adunările generale.

 

27 noiembrie 2017: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România publică Observații privitoare la unele argumente, de natură tehnico-juridică, cuprinse în materialul „Studiu comparat privind reglementarea abuzului în serviciu/de putere/autoritate în țări europene”, dat publicității de UNJR, utilizat de majoritatea parlamentară de la acea vreme pentru fundamentarea unor modificări legislative

 

8 decembrie 2017: Printr-un comunicat comun, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România arată că „singura soluție pentru depășirea  situației critice este reluarea dialogului, bazată pe principiile transparenţei instituţionale, astfel încât modificarea acestor legi, fundamentale pentru funcţionarea statului de drept, să se facă numai în urma unor studii de impact, a unei consultări reale a societăţii civile, Consiliului Superior al Magistraturii, corpului magistraţilor, Comisiei de la Veneţia, iar adoptarea lor să se bucure de încrederea cetăţenilor României, să contribuie la buna funcţionare și modernizarea sistemului judiciar şi să nu afecteze independenţa justiţiei, garanţie fundamentală a democraţiei”. Se arată că „pseudo-dezbaterea parlamentară, fără un drept efectiv de susținere argumentată a amendamentelor, care ignoră punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, privind independența sistemului judiciar, nu se poate face (și nici nu poate fi îmbrăcată într-o aparență de legitimitate) prin prezența doar a unor asociații profesionale, cu reprezentativitate limitată, care nu țin cont de poziția fermă a corpului magistraților, exprimată inclusiv în sute de adunări generale”. Eliminarea principiului independenţei procurorului, înfiinţarea unor direcţii sau secţii având competenţă exclusivă în anchetarea magistraţilor, agravarea neconstituțională a răspunderii magistraţilor, diminuarea prin lege a atribuţiilor constituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii, întărirea atribuţiilor ministrului justiţiei în ceea ce priveşte cariera magistraţilor, modificările ce se doresc a fi aduse funcţionării Inspecţiei Judiciare, sunt aspecte de natură să afecteze grav funcţionarea şi independenţa sistemului judiciar.

18 decembrie 2017: Mii de judecători, procurori și auditori de justiție români au protestat tăcut în fața instituțiilor unde lucrează, având în mână robele sau Constituția și majoritatea ținând la vedere jurământul pe care l-au depus la începutul carierei. Protestele au fost determinate de adoptarea de către Parlament a așa-numitelor ”legi ale justiției”, constând în modificări majore aduse celor trei legi principale care vizează statutul și organizarea magistraților, fără a lua în considerare opoziția fermă a peste jumătate dintre magistrații români. Mai mult, protestele tăcute au vizat modificările propuse a fi adoptate în privinţa Codului penal și a Codului de procedură penală, care ar limita în mod semnificativ prerogativele poliției și a procurorilor, precum și posibilitatea acestora de a proteja victimele și de a identifica infractorii, indiferent de natura infracțiunii (omor, furt, viol, corupție etc.).

 

18 decembrie 2017: Printr-un gest inexplicabil, preşedintele delegat al Curţii de Apel Bucureşti, Elisabeta Roşu, se delimitează de protestul magistraţilor de pe treptele instanţei. Se subliniază „necesitatea respectării prevederilor legale care reglementează statutul magistratului, a separaţiei puterilor în stat şi folosirea doar a pârghiilor pe care legea şi regulamentele le găsesc adecvate pentru exprimarea opiniilor”.

 

21 decembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România face publice Observații referitoare la neconstituționalitatea Legii de modificare a Legii nr. 303/2004. Asociația a transmis președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție o solicitare ca, în urma dezbaterilor ce vor avea loc cu ocazia Secţiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, să adopte un punct de vedere de principiu al instanței supreme cu privire la remediile constituționale ce trebuie urmate cu privire la modificările aduse Legii nr. 304/2004: adresarea unei solicitări Președintelui României pentru trimitere spre reexaminare, sesizarea Curții Constituționale cu o obiecție de neconstituționalitate, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru formularea unei opinii cu privire la chestiunile esențiale sau orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției.

22 decembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România face publice Observații referitoare la neconstituționalitatea Legii de modificare a Legii nr. 304/2004. Asociația a transmis președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție o solicitare ca, în urma dezbaterilor ce vor avea loc cu ocazia Secţiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, să adopte un punct de vedere de principiu al instanței supreme cu privire la remediile constituționale ce trebuie urmate cu privire la modificările aduse Legii nr. 304/2004: adresarea unei solicitări Președintelui României pentru trimitere spre reexaminare, sesizarea Curții Constituționale cu o obiecție de neconstituționalitate, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru formularea unei opinii cu privire la chestiunile esențiale sau orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției.

23 decembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România face publice Observații referitoare la neconstituționalitatea Legii de modificare a Legii nr. 317/2004. Asociația a transmis președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție o solicitare ca, în urma dezbaterilor ce vor avea loc cu ocazia Secţiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, să adopte un punct de vedere de principiu al instanței supreme cu privire la remediile constituționale ce trebuie urmate cu privire la modificările aduse Legii nr. 304/2004: adresarea unei solicitări Președintelui României pentru trimitere spre reexaminare, sesizarea Curții Constituționale cu o obiecție de neconstituționalitate, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru formularea unei opinii cu privire la chestiunile esențiale sau orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției.

28 decembrie 2017: Forumul Judecătorilor din România adresează o solicitare Președintelui României în vederea sesizării Curții Constituționale privind modificările aduse „legilor justiției”, sugerându-i sesizarea Comisiei de la Veneția pentru formularea unei opinii cu privire la chestiunile esențiale sau orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției. S-a arătat că peste 6000 de judecători și procurori români nu au acceptat acest proiecte de lege, voința lor nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceștia. Totodată, protestele tăcute efectuate de mii de magistrați români, începând cu 18 decembrie 2017, în fața sediilor instanțelor judecătorești sunt de notorietate, fiind preluate de presa din întreaga lume. Proiectele au fost criticate sever de zeci de ambasade occidentale în România, de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, de numeroase organizații nonguvernamentale din România și alte state, de întreaga societate civilă și de sute de mii de cetățeni simpli, în demonstrații stradale. Participarea la dezbaterile Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului s-a realizat numai în baza unor invitații speciale, emise de domnul Florin Iordache, președintele comisiei, selecția nu s-a realizat la cerere, ci discreționar, la bunul plac al coordonatorului comisiei respective.

[1]A se vedea pagina web https://www.nytimes.com/2017/02/09/world/europe/romania-corruption-coruptie-guvern-justitie.html?mcubz=3 [accesată ultima dată la 10 februarie 2020].

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 6 = nine

Biannual Publication of the Universitara Publishing House (accredited by CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)