Asociaţia Forumul Judecătorilor din România: Lipsa reformelor structurale solicitate de organismele europene și internaționale relevante, precum și de magistrații români, amenință inclusiv aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a luat act (din presa română) de cerințele formulate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la reformele necesare în domeniul justiției.

Aceste solicitări sunt similare apelurilor pe care Asociaţia Forumul Judecătorilor din România le-a adresat autorităților române în ultimii ani, susținând în mod continuu necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționarii sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.

Noile legi ale justiției, adoptate în anul 2022 și prezentate drept un mare succes, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil.

Reafirmăm că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și cerințele organismelor europene și internaționale relevante, inclusiv Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

De altfel, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reiterează observația privitoare la lipsa unor consursuri meritocratice privind promovarea magistraților, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție, modalitățile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități (însoțite de un interviu în fața Secției pentru judecătrori a CSM în privința promovării la ÎCCJ) fiind contestate sistematic de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.

Trebuie introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, respectiv: ”extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție infirmă motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de ceilalți procurori (cu excepția DNA și DIICOT). Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.”

De asemenea, Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori. În plus, necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară).

Reformele structurale solicitate de organismele europene și internaționale relevante, precum și de magistrații români, nu mai pot fi întârziate, lipsa lor amenințând inclusiv aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România

No related posts.

Lasă un comentariu


+ 2 = eight