Asociaţia Forumul Judecătorilor din România – Propuneri în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar

  1. Cerinţe în ceea ce priveşte resursele umane:
  • Finanţarea posturilor vacante din schemele de personal şi suplimentarea schemelor de personal în instanţele supraaglomerate

  • Asigurarea finanţării pentru angajarea de personal auxiliar suficient, astfel încât un grefier să lucreze cu un singur judecător

  •  Angajarea de personal semicalificat în instanţele supraaglomerate, precum dactilografi, agenţi procedurali, scanatori pentru dosarul electronic, pe bază de contracte individuale de muncă pe termen determinat

  • Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., completuri de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, completuri de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.)

  • Abrogarea dispozițiilor care prevăd dublarea perioadei de formare iniţială în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

  • Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice şi neiluzorii de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

  • Efectuarea unor analize serioase urmate de luarea unor măsuri bugetare pentru reducerea schemelor de personal ale C.S.M. şi M.J., prin reconsiderarea politicii de resurse umane la nivelul acestor instituţii, inclusiv în ceea ce priveşte detaşările magistraţilor.

 

                 2. Cerinţe în ceea ce priveşte resursele financiare:

 

  • Verificarea modului de distribuire a resurselor financiare dinspre M.J. către entităţile finanţate din acest buget.
  •  Trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti la Înalta Curte de Casație și Justiție.[1]

  • Punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-au recunoscut drepturi salariale restante şi devansarea plăţii tranşelor din restanţele salariale stabilite prin O.U.G. nr. 3/2019.

  • Abrogarea dispoziţiilor care reglementează dreptul la diurnă pentru toate categoriile de funcţionari publici sau demnitari, inclusiv din sistemul judiciar. [2]

  • Reglementarea modului de calcul şi punere în executare a cheltuielilor cuvenite instanţelor judecătoreşti în cazurile în care normele de procedură prevăd efectuarea unor operaţiuni pe spezele părţilor (spre ex., fotocopierea actelor care nu sunt în suficiente exemplare pentru comunicare).

  • Instituirea şi în cauzele civile a obligatiei de plată a cheltuielilor de judecată suportate de autorităţile publice care sunt părţi în proces după un mod de calcul clar şi previzibil.[3]  

        

           3. Cerinţe în ceea ce priveşte statutul magistraţilor:

  

  • Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul revizuirii dispozițiilor din legile justiției și ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, şi modificarea acestor acte normative, ţinând cont de rezultatul consultării sistemului judiciar şi de aspectele învederate de entităţile menţionate.

  • Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul încetării competenţei „ultra-specializate” a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie şi revenirea la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

  • Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

  • Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

  • Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, inclusiv cele referitoare la asigurarea obligatorie de malpraxis, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independența justiției;

  • Reformarea categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.[4]

  • Consultarea efectivă a C.S.M.-ului şi a corpului magistraţilor (direct şi prin asociaţii profesionale) în procesul de elaborare a strategiilor publice în justiţie şi în materia adoptării de acte normative de interes pentru sistemul judiciar.

  • Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;

  • Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare si inspectori; abrogarea O.U.G. nr. 77/2018

 

  • 4. Cerinţe în ceea ce priveşte resursele materiale (tehnice):

 

  • Elaborarea unei strategii privind ameliorarea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor în cadrul instanţelor, atât în ceea ce priveşte spaţiile publice, cât şi spaţiile inaccesibile publicului (birouri, arhive, registraturi, săli de aşteptare etc.) 

  • Evaluarea situaţiei tuturor sediilor de instanţe şi parchete prin raportare la cerinţele legislaţiei actuale.

  • Desfiinţarea instanţelor şi a parchetelor cu un volum de activitate sub 1.500 de dosare pe an.

  • Achiziţionarea de aparatură electronică pentru uzul instanţelor (calculatoare pentru birourile şi sălile de judecată în care nu există, scannere şi aplicaţii OCR pentru transformarea imaginilor în documente Word, imprimante pentru fiecare birou, upgrade pentru calculatoarele uzate din punct de vedere tehnic şi moral)

  • Afişarea electronică, în cadrul tuturor instanţelor, a listei dosarelor şi evidenţierea cauzei care este în curs de solutionare şi a celei care urmează pe un panou în exteriorul sălilor de şedinţă pentru descongestionarea acestora.

  • Îmbunătăţirea sistemului ECRIS încât să răspundă condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, dar şi nevoilor actuale ale judecătorilor şi grefierilor

             5. Cerinţe în ceea ce priveşte deficienţele sistemice:

 

  • Intensificarea eforturilor autorităţii legislative şi a celei executive pentru protecţia victimelor infracţiunilor şi crearea unor mijloace juridice apte să protejeze siguranţa cetăţeanului, care să evite şubrezirea capacităţii statului de a lupta împotriva proliferării criminalităţii (fie că este vorba de infracţiuni contra vieţii, contra patrimoniului, de corupţie sau cele privind securitatea naţională)

  • Creşterea capacităților interne în materia luptei împotriva corupției și a infracționalității în general, pentru îndeplinirea condiţionalităţilor pentru accederea în spaţiul Schengen (spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în cadrul căruia se pune accent, în mod esenţial, pe capacitatea de control al frontierelor externe), prin refacerea cadrului legislativ şi dotarea parchetelor cu mijloace tehnice avansate pentru investigarea eficientă a infracţiunilor.

  • Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

  • Durata de soluţionare a cauzelor – Reglementarea unei proceduri speciale pentru acordarea de despăgubiri în caz de constatare a nerespectării termenului rezonabil în soluţionarea proceselor[5]
  • Durata de soluţionare a cauzelor – evitarea pe cale legislativă a apariţiei unor litigii care încarcă rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv prin proceduri administrative care să asigure realizarea drepturilor persoanelor interesate.
  • Abrogarea dispozitiilor legale care reglementează recursul compensatoriu. A.N.P. este în subordinea M.J., care trebuie să realizeze investiţii prin care să asigure conditii de detentie in acord cu cerintele minime stabilite prin jurisprudenta CEDO, nefiind acceptabilă punerea în pericol a siguranţei cetăţeanului.[7]

[1] Acest lucru se poate realiza prin adoptarea unui act normativ prin care să se stabilească etapele necesare preluării bugetului de la M.J., fiind posibil transferul personalului de specialitate, cel puţin în parte, către I.C.C.J.

[2] A se vedea documentul ataşat – White Paper despre „Diurnele încasate în sistemul judiciar. Necesitate sau risipă bugetară?”.

[3] Plata cheltuielilor de judecată în cazul respingerii acţiunii are ca scop acoperirea contravalorii serviciului prestat, după acordarea accesului la instanţă. În acest caz, se pot stabili costurile procesului în funcţie de numărul termenelor de judecată, de fazele procesuale parcurse, contravaloarea xeroxării documentaţiei, transportul consilierilor juridici în alte localităţi, orele alocate de aceştia pentru reprezentare, cel puţin la nivelul salariului minim brut  etc.

[4] A se vedea documentul ataşat – White Paper despre „Necesitatea eliminării din legislație a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor”.

[5] Curtea de la Strasbourg a decis, prin hotărârea Kudla c. Poloniei, că statele au obligaţia de a adopta o procedură internă prin care să se poată sancţiona la nivel intern depăşirea duratei rezonabile a procedurilor, România nu a adoptat încă o astfel de lege. România este printre puţinele state din Europa fără un astfel de cadru legislativ, aşa cum reiese din studiile Comisiei de la Veneţia pentru democraţie prin drept.

O astfel de lege, pentru a fi un mijloc efectiv pentru a asigura termenul rezonabil de judecare a cauzelor, trebuie să cuprindă măsuri absolut necesare pentru a ajuta judecătorii în soluţionarea proceselor: organizarea sistemului judiciar de o manieră astfel încât să facă faţă numărului crescând de cauze, respectiv reorganizarea în teritoriu a instanţelor, mărirea schemelor de personal la instanţele cu un volum crescut de activitate, cu luarea în considerare a studiilor efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii privind volumul de muncă acceptabil pe judecător.

România este printre puţinele state din Europa fără un astfel de cadru legislativ, aşa cum reiese din studiile Comisiei de la Veneţia pentru democraţie prin drept.

[6] Este cazul unor procese precum cele în care există o jurisprudenţă constantă şi îndelungată a instanţelor judecătoreşti, fundamentată pe hotărâri CEDO, CJUE sau pe decizii de recurs în interesul legii sau de dezlegare a unor chestiuni de drept, care justifică o intervenţie legislativă însoţită de măsuri de finanţare sau alternative (compensaţie, eşalonare pe termen scurt etc.).

[7] Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat necesitatea ca statele membre ale Convenţiei europene să ia măsurile oportune pentru a asigura deţinuţilor condiţii compatibile cu principiul respectării demnităţii umane, în special oferind o asistenţă medicală corespunzătoare şi un regim de cazare decent. Sunt necesare eforturi consistente şi pe termen lung pentru ca România să reuşească să rezolve situaţia condiţiilor de detenţie din penitenciare.

Legea recursului compensatoriu a avut o influenţă negativă a asupra sentimentului de linişte şi încredere a cetăţenilor, ce se transpune şi asupra activităţii organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, care trebuie să asigure ţinerea sub control a fenomenului infracţional, în condiţiile unei creşteri constante a volumului de activitate şi al subdimensionării schemelor de personal.

Pentru aceleaşi motive, nici amnistia sau graţierea nu constituie remedii reale. A se vedea documentul ataşat – White Paper despre „Suprapopularea carcerală. Inoportunitatea amnistiei şi a graţierii.

No related posts.

One Response to “Asociaţia Forumul Judecătorilor din România – Propuneri în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar”

  • Stefan says:

    Hai să începem cu selectarea, verificarea și încadrarea directă în magistratură a unor persoane care au un profil moral, o conduită în societate ireproșabilă și un profil psihologic potrivit. La admiterea în magistratură de anul acesta nu au promovat cca. 25 de candidați testarea psihologică și nu este întâmplător, unii se pare că aveau semne vizibile de tulburări, să nu ne trezim că apoi ne mirăm de ce ies și protestează cu pancarte pentru diverse probleme în dragoste sau personale în fața instanțelor. Este o problemă pe care trebuie să o rezolve psihologii la reexaminarea lor și să promoveze doar cei care întra-adevăr au profilul psihologic necesar unei astfel de poziții atât ca și judecător dar și ca procuror.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


one + = 6

Biannual Publication of the Universitara Publishing House (accredited by CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Articole recomandate

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)