Peter Kovacs despre ordini juridice, dreptul Uniunii Europene si judecatorul constitutional national

Interviu[1] cu Peter Kovacs[2] publicat in Revista Romana de Drept European nr. 1/2015.

1. Care este forma cea mai adecvata de receptare a dreptului Uniunii Europene in ordinea juridica a statelor membre? Monismul, dualismul sau pluralismul juridic?

Nu exista o solutie generala sau universal acceptabila la problema raportului dintre dreptul international si dreptul national. Tendinta europeana contemporana reflecta o simpatie evidenta pentru monism, probabil, in majoritatea statelor; exista totusi tari care apartin inca de dualism, insa, apartin, in general, variantei sale moderne, si anume asa-numitei scoli a adoptiei sau receptiei generale. Ungaria este una a „adoptianistilor”, unde cutuma internationala este parte a legilor tarii in virtutea Constitutiei (Legea fundamentala[3], din 2012), insa, in privinta tratatelor, promulgarea lor constituie o premisa teoretica fundamentala [sine qua non] pentru a produce efecte juridice in plan intern. (Exista insa exceptii, de pilda, atunci cand dreptul national contine deja aceeasi regula precum cea stipulata de tratatul incheiat a posteriori.)

Raportul dintre dreptul european (dreptul UE) si dreptul intern ar trebui conceput totusi, pe de o parte, in fiecare stat membru potrivit filosofiei moniste, indiferent de imprejurarea ca statul in cauza urmeaza abordarea monista ori dualista in raport cu dreptul international traditional.

In consecinta, pozitia dreptului UE in ordinea juridica maghiara este influentata de monism. (Trebuie acordata atentie corespunzatoare desigur diferentelor dintre regulamentele UE si alte norme juridice sau metajuridice ale UE.)

2. Intr-o logica de sisteme, coexistenta dintre ordinea juridica interna si ordinea juridica externa este sau nu este una concurenta? Cum se pot respecta suprematiile, atat a Constitutiei in dreptul intern, cat si cea specifica ordinii juridice a Uniunii Europene?

Cei mai multi profesori de drept constitutional si judecatori constitutionali considera ca, in varful piramidei dreptului, se afla constitutia si ca dreptul international si european beneficiaza de statutul definit pentru ele prin constitutie. Aceasta pozitie este fie cvasi-constitutionala, fie cel putin supralegislativa, cu alte cuvinte superioara actelor adoptate de parlament.

Este o alta intrebare daca curtile constitutionale sunt sau nu abilitate sa verifice si compatibilitatea dreptului national in raport cu dreptul international. In Ungaria, atat Constitutia, cat si Legea fundamentala recunosc aceasta competenta.

Este, de asemenea, important sa se stabileasca daca curtile constitutionale sunt abilitate sau nu sa verifice compatibilitatea cu cerintele dreptului UE. Acest aspect este chiar mai controversat si nu este deloc usor sa se armonizeze autonomia jurisprudentiala a curtilor constitutionale cu pozitia dominanta a Curtii Europene de Justitie in interpretarea dreptului UE potrivit tratatelor Uniunii Europene. In Ungaria, Curtea Constitutionala a adoptat pozitia precautiei jurisdictionale si a refuzat sa aplice per analogiam dreptului UE competenta de „contrôle conventionnel”. Daca o norma juridica este prezenta in acelasi timp in dreptul UE si in Constitutie (in prezent, in Legea fundamentala), Curtea Constitutionala maghiara are totusi competenta de a verifica regula respectiva.

Valoarea constitutionala a unei hotarari a instantelor de la Strasbourg si Luxemburg (CEDO si CEJ) este o alta chestiune. Curtile constitutionale pot fi confruntate cu aceasta problema i. intr-o hotarare privind statul de origine, ii. in partile abstracte, interpretative ale hotararilor CEDO sau CEJ pronuntate in cauze referitoare la alte tari si care privesc interpretarea oficiala a Conventiei europene a drepturilor omului ori a dreptului UE, in special atunci cand drepturi ale omului ori libertati fundamentale sunt formulate intr-un mod identic in constitutia nationala si in Conventia europeana a drepturilor omului ori in Carta drepturilor fundamentale [a UE].

Din 2011, Curtea Constitutionala maghiara a pronuntat mai multe decizii care au subliniat obligatia constitutionala – derivata din textul constitutiei pe cale pretoriana – de a urma jurisprudenta CEDO, daca aceasta garanteaza o protectie mai generoasa a unui anumit drept al omului ori libertate fundamentala.

3. Credeti ca suprematia absoluta si neconditionata a dreptului Uniunii Europene a influentat in mod decisiv jurisprudenta tribunalelor constitutionale ale statelor membre? Trebuie sa existe conditii pentru utilizarea normelor de drept al Uniunii Europene si a jurisprudentei CJUE de tribunalele constitutionale?

Curtile constitutionale sunt, in general, foarte reticente atunci cand sunt evocate obligatii ori cerinte extra-constitutionale in privinta propriei lor jurisprudenta. Chiar daca ele urmeaza jurisprudenta CEJ (ori pe cea a CEDO), ele nu doresc sa vorbeasca despre o „obligatie”, ci ele iau act de decizia (deciziile) jurisprudentiala/e, ele studiaza jurisprudenta relevanta si, deseori, ajung la aceeasi pozitie juridica, chiar cu identitate literala, fara insa a utiliza ghilimele ori referinte la respectivele hotarari ale CEJ.

Ar trebui avut in vedere, de asemenea, ca, la randul sau, jurisprudenta constitutionala a influentat CEJ si intregul curs al Uniunii Europene moderne. (A se vedea istoria drepturilor fundamentale in UE si impactul deciziei Internationale Handelsgesellschaft a Bundesverfassungsgericht germane sau mai recent deciziile mai multor curti constitutionale privind Tratatul de la Lisabona si dezbaterea de principiu asupra identitatii constitutionale nationale ca limita inerenta a reformelor succesive ale UE.)

4. Declararea unor acte de drept primar al Uniunii Europene ca fiind contrarii constitutiilor nationale afecteaza suprematia dreptului Uniunii Europene sau poate fi permisa uneori, spre exemplu, prin prisma respectarii drepturilor fundamentale ale omului?Ar trebui reconsiderata, intr-un asemenea context, doctrina raspunderii statului pentru incalcarea dreptului Uniunii Europene?

Raspunsul depinde de imprejurarea daca vorbim despre un control a priori sau despre unul a posteriori. In cazul unui control a priori, solutia in drept este refuzul ratificarii ori modificarea necesara a constitutiei nationale ca premisa a ratificarii.

Pentru a impiedica aparitia unui conflict intre constitutie si o reforma majora a UE care a intrat deja in vigoare, Curtea Constitutionala maghiara a avertizat parlamentul cu privire la datoria sa de a lua masuri din timp pentru un control a priori in cazul unui transfer nou, suplimentar, de suveranitate.

Din punctul de vedere al dreptului UE, controlul a posteriori este foarte problematic. Solutia ar trebui identificata in reformele juridice europene provocate de decizia Internationale Handelsgesellschaft, prin acordarea unei atentii corespunzatoare viitoarei ratificari a CEDO de UE si prin punerea in executare a Cartei drepturilor fundamentale. (A se vedea si asa-numita decizie „Solange II” a Bundesverfassungsgericht, precum si raspunsul meu la intrebarea nr. 3.)

5. Judecatorul constitutional national este, in principiu, egal celui european? Putem vorbi despre o interpretare reala a dreptului primar al Uniunii Europene efectuata de tribunalele constitutionale ale statelor membre?

Pozitia este egala, insa competentele sunt diferite. In masura in care interpretarea oficiala apartine CEJ, judecatorii nationali ori judecatorii constitutionali ar trebui sa se limiteze la citarea interpretarii CEJ (acte éclairé) sau eventual sa declare caracterul de acte clair a unei dispozitii de drept primar. Curtea Constitutionala maghiara a confirmat aceasta abordare si a subliniat ca interpretarea dreptului UE nu tine de competenta sa.

6. Exista un numar in crestere de tribunale constitutionale care au adresat intrebari preliminare CJUE. Putem vorbi despre extrema ratio sau despre un instrument obisnuit de cooperare? In fapt, exista ierarhie, confruntare sau pura cooperare intre CJUE si tribunalele constitutionale?

Institutia trimiterii preliminare a fost discutata in mai multe randuri in cursul reuniunilor neoficiale ale judecatorilor constitutionali maghiari, prevaland o atitudine reticenta. Potrivit judecatorilor constitutionali maghiari, o atare trimitere nu poate si nu trebuie exclusa, insa ar trebui evitata atat cat este posibil si inlocuita cu un studiu atent al dreptului UE pentru descoperirea „acte éclairé”. Aceasta este logica implicita pentru care, pana in prezent, Curtea Constitutionala maghiara nu a formulat nicio cerere pentru o decizie preliminara. Este, de asemenea, adevarat ca natura cauzelor concrete nu a impus o interpretare corespunzatoare. Aceasta este afla in legatura si cu faptul ca Curtea Constitutionala maghiara a declinat competenta sa de solutionare a unui conflict intre dreptul national si dreptul ordinar al UE. (A se vedea raspunsul meu la intrebarea nr. 2.) S-a intamplat totusi si ca diferitele aspecte ale acelorasi norme de drept sa se afle in acelasi timp pe masa Curtii Constitutionale si a instantelor de drept comun. Intrucat Curtea Suprema a cerut CEJ o decizie preliminara, Curtea Constitutionala a suspendat deliberarile sale si a asteptat rabdatoare pana la pronuntarea de CEJ a hotararii preliminare.


[1] Acest interviu face parte dintr-un proiect intitulat „Dreptul Uniunii Europene si tribunalele constitutionale ale statelor membre. Interviuri”, derulat in prezent de Dragos Calin.

[2] Profesor de drept international public la Facultatea de drept a Universitatii Catolice „Péter Pázmány” (Budapesta), fost judecator la Curtea Constitutionala maghiara (2005-2014), judecator la Curtea Penala Internationala (2015-2024).

● Parerile exprimate aici apartin autorului si nu reprezinta cu necesitate pe cele ale Curtii Constitutionale maghiare. [Traducere de Mihai Banu.]

[3] Prin „Constitutie” inteleg Legea nr. XX/1949 care a fost totusi reformata complet in 1989/1990. Este adevarat si ca in cursul urmatorilor douazeci de ani au fost intreprinse multe reforme minore. In 2012, Legea fundamentala a inlocuit insa Constitutia.

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


nine + 9 =

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)