Forumul Judecătorilor din România: Adunările generale ale judecătorilor și procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esențiale din proiectele depuse la Camera Deputaților privind legile justiției

Cu privire la noile proiectele depuse la Camera Deputaților privind legile justiției, în ședința Comisiei nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 1 noiembrie 2017, s-a apreciat că este necesară consultarea instanțelor judecătorești și a parchetelor cu privire la propunerile care fac obiectul inițiativelor legislative recente transmise spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia a decis ca exprimarea punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor să fie realizată, conform art. 51 lit. d) din Legea nr. 304/2004, în cadrul adunărilor generale, care urmează a fi convocate de conducătorul instanței sau al parchetului, iar opiniile exprimate să privească numai propunerile care fac obiectul inițiativelor legislative transmise spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii.

Cum proiectele au fost realizate fără consultarea prealabilă a magistraților, în cadrul unei proceduri firești, ținând seama în mod corespunzător de punctul lor de vedere, așa cum a cerut expres Comisia Europeană, fără o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaților) și fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacțiilor publice, Forumul Judecătorilor din România a sugerat tuturor adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor respingerea în bloc a celor trei proiecte.[1]

Aceste adunări generale au fost organizate începând cu data de 3 noiembrie 2017 și se află în plină desfășurare, rezultate parțiale de la cele organizate până astăzi, 6 noiembrie 2017, fiind comunicate Asociației Forumul Judecătorilor din România și Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, din datele primite sau date publicității până astăzi, judecătorii sau, după caz, procurorii de la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Oradea (în parte), Tribunalul Olt, Tribunalul Gorj, Tribunalul Argeș, Tribunalul Buzău, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Brașov, Tribunalul Neamț, Tribunalul Prahova, Tribunalul Constanța, Tribunalul Bacău, Tribunalul Caraș Severin, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Galați, Judecătoria Onești, Judecătoria Suceava, Judecătoria Tîrgu Mureș, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Brăila, Judecătoria Reghin, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Videle, Judecătoria sectorului 4 București, Judecătoria sectorului 5 București, Judecătoria sectorului 6 București, Judecătoria Caracal, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria Craiova, Judecătoria Marghita, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oradea, Judecătoria Sighetu Marmației, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Deva, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Moinești, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Buftea, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Mizil, Judecătoria Făget, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Măcin, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Bicaz, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Carei, Judecătoria Strehaia, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Ineu, Judecătoria Corabia, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bistrița (în parte), Judecătoria Gurahonț (în parte), Judecătoria Chișineu Criș, Judecătoria Arad, Judecătoria Zalău (în parte), Judecătoria Beclean, Tribunalul Militar Timișoara (în parte), Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 București, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani resping în proporție covârșitoare (aproape unanimitate) modificările propuse, în bloc, sau, după caz, în prevederile esențiale (în funcție de cum s-a votat).

Eșantionul prezentat este suficient pentru a ajunge la concluzia că adunările generale ale judecătorilor și procurorilor resping pe bandă rulantă modificările esențiale din proiectele depuse la Camera Deputaților privind legile justiției.

Toate aceste proiecte sunt considerate de FJR a fi retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune, fără o expunere de motive corespunzătoare, nu au nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare și verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.

Asupra unui proiect asemănător, preluat în parte în această nouă inițiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”,[2] adresat Guvernului României. Susținătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, are obligația de a ține seama de această consultare a corpului magistraților și de a emite un aviz negativ privind propunerile de modificare a legilor justiției depuse la Camera Deputaților.

Remarcăm și faptul că există riscul ca textul trimis spre avizare către Consiliul Superior al Magistraturii și asupra căruia acest organism urmează să își dea avizul, să fie completat cu texte noi, necunoscute astăzi, care nu sunt prezentate corpului magistraților și față de care nu va exista o consultare reală, dar nici măcar juridică, în condițiile unei imposibilități obiective de analiză (există riscul real ca multe dintre texte să se nască ulterior, la nivelul Parlamentului).

Deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii este necesar și obligatoriu din perspectiva existenței sale, în cazul legilor în discuție, el nu poate fi dat în mod legal în această fază a procedurii, cu privire la texte care se vor naște în viitor și care nu îi vor fi prezentate niciodată spre analiză.

 

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Ionuț Militaru, Curtea de Apel București, co-președinte

 

București, 6 noiembrie 2017

Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției.

[1] A se vedea pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/2951 [accesată ultima dată la 6 noiembrie 2017].

[2] A se vedea pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/2931 [accesată ultima dată la 6 noiembrie 2017].

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


four + = 12

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)