Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse codurilor penale.

În ceea ce privește dispozițiile finale și tranzitorii ale modificărilor aduse codurilor penale, Comisia de la Veneția a reținut următoarele aspecte:

”174. Conform articolului II din Dispozițiile finale și tranzitorii, modificările propuse la CPP vor fi aplicabile tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare, precum și hotărârilor judecătorești definitive pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii modificatoare.  Mai mult decât atât, „hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi supuse căilor de atac prevăzute de prezenta lege și vor fi analizate și sub aspectul motivelor reglementate de aceasta” și „termenele pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și din pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării în vigoare a legii”.

175. Înțelesul exact al acestor prevederi nu este clar, fiind interpretate în moduri diferite în timpul vizitei raportorilor în România. În ceea ce privește procesele aflate pe rol, dispoziția ar putea fi interpretată în sensul că prevede aplicarea noilor norme numai cu privire la actele de procedură efectuate începând cu data intrării în vigoare a legii, însă acest lucru nu este clar reflectat în text. De asemenea, textul ar putea fi interpretat în sensul că toate actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a legii ar trebui evaluate în conformitate cu dispozițiile modificate ale CPP, care nu erau în vigoare în momentul în care dosarul se afla pe rol. Acest lucru ar trebui clarificat în favoarea primei interpretări.

176. Domeniul de aplicare al alineatelor 2 și 3 nu este, de asemenea, foarte clar. În cadrul opiniei sale către Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție contestă constituționalitatea acestor prevederi, deoarece ar permite formularea unor căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii. Potrivit reprezentanților Înaltei Curți cu care au avut întrevederi raportorii, acest lucru ar privi un număr foarte mare de dosare. Acest lucru ar putea avea consecințe grave pentru securitatea raporturilor juridice și pentru funcționarea sistemului de justiție penală din România.

177. În ceea ce privește „motivele prevăzute de prezenta lege”, se remarcă faptul că CCR a decis recent, prin Decizia nr.377/2017,[1] că introducerea în lege a unor noi motive de revizuire, cu efectul de a pune sub semnul întrebării un număr semnificativ de hotărâri judeătorești care au dobândit res judicata, a încălcat principiile neretroactivității legii și securității raporturilor juridice. Procedând astfel, o cale extraordinară de apel va fi transformată într-o cale de atac obișnuită, un „apel deghizat”, care să permită o nouă revizuire a hotărârilor judecătorești definitive. Curtea a subliniat, referindu-se la articolul 15 alineatul (2) din Constituție, că legiuitorul poate supune hotărârile judecătprești definitive doar căilor căilor de atac existente la data pronunțării acestora. Prin urmare, odată ce hotărârea a rămas definitivă, eliminarea sau adăugarea unui nou motiv de revizuire nu poate avea niciun efect asupra hotărârii deja pronunțate. Pentru Curte, o astfel de soluție legislativă ar încălca atât principiul securității raporturilor juridice (articolul 1 alineatul 5 din Constituție), cât și cerințele statului de drept ca principiu fundamental al democrației (articolul 1 alineatul (3) din Constituție). Acest raționament al Curții Constituționale ar trebui luat în considerare pentru elaborarea și interpretarea dispozițiilor tranzitorii.

178. Având în vedere incertitudinile care decurg din textul propus al articolului II, se recomandă reevaluarea acestui articol și revizuirea sa, asigurându-se, în același timp, că soluțiile tranzitorii propuse respectă pe deplin cerințele de claritate și securitate a raporturilor juridice și, în special, principiul res iudicata).”

Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat la pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-din-20-octombrie-2018-al-Comisiei-de-la-Venetia-cu-privire-la-codurile-penale-traducere-RO.pdf .

[1] CCR, Decizia nr. 377/2017 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru entru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a se vedea par.81-90.

No related posts.