Apel către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern pentru respectarea obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei


  1. Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV din 13 noiembrie 2018

 

Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care România le înregistrează în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), care a stabilit la acel moment 4 indicatori de referință, printre care:

  • garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient,
  • înființarea unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive,
  • consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt și adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației publice locale.

Raportul Comisiei Europene dat publicității la data de 13.11.2018 impune României 12 recomandări, din care reţinem:

  • În ceea ce priveşte obiectivul de referință nr. 1, respectiv garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, Comisia Europeană subliniază că mai multe modificări problematice aduse legilor justiţiei afectează independența magistraților și limitează rolul Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței sistemului judiciar, cum ar fi:
    • noul sistem de numire și revocare a procurorilor-șefi și rolul ministrului justiției în această procedură;
    • limitări cu privire la libertatea de exprimare și de informare, materializată în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
    • răspunderea materială a magistraților, percepută ca oferind posibilitatea de fi utilizată ca un mijloc de exercitare a unor presiuni asupra magistraților, în condiţiile în care oferă Ministerului Finanțelor posibilitatea ca, pe baza propriei evaluări, să lanseze o acțiune în regres împotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciară, cu un rol consultativ pentru Inspecția Judiciară. Rolul decisiv în stabilirea acțiunii este acordat Inspecției Judiciare și Ministerului Finanțelor, nu Consiliului Superior al Magistraturii;
    • o nouă secţie pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor, în condiţiile în care nu a fost clarificată justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici şi a fost eludată importanţa experienţei DNA în investigarea și urmărirea cazurilor de corupție din rândul magistraților;
    • revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o moțiune de cenzură/o petiție din partea instanțelor și a parchetelor, care ar risca să afecteze echilibrul dintre răspunderea și stabilitatea și independența membrilor CSM;
    • eliminarea din statutul procurorilor a referinței anterioare la independența acestora, care, cumulat cu alte măsuri și având în vedere contextul politic complex existent în prezent în România, tinde în opinia Comisiei și mai mult să consolideze controlul ierarhic și autoritatea ministrului justiției și implică riscul apariției unor interferențe politice în cauzele penale;
    • stimularea pensionării anticipate, coroborat cu perioada de formare sporită pentru intrarea în magistratură este apreciată a crea riscuri serioase de perturbare a gestionării resurselor umane în sistemul judiciar, cu consecințe asupra eficienței și a calității acestuia.

Comisia Europeană aminteşte că aceste preocupări au fost deja reflectate în concluziile și recomandările raportului GRECO din martie 2018 şi au fost confirmate din nou în concluziile avizului Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018, care a emis, de asemenea, recomandări pentru ca România să abordeze problemele sus menţionate identificate în privința legilor.

  • Învederând că, deşi în recomandările sale inițiale, precum și în raportul din noiembrie 2017, MCV a subliniat rolul Comisiei de la Veneția, care însă a fost sesizată abia în aprilie 2018, iar nu de către autoritățile române, ci de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,[1] avizul acesteia privind modificarea legilor justiției părând să nu fi avut niciun impact asupra calendarului accelerat al legilor și nefăcând obiectul vreunei dezbateri în Parlament, Comisia Europeană formulează mai multe recomandări, printre care:
    • punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, care a arătat că impactul deciziei Curții Constituționale din 30 mai 2018 ar putea avea consecințe mai ample asupra statutului procurorilor în general, întărind competențele ministrului justiției în relația cu procurorii, în vreme ce, din contră, ar fi important, mai ales în contextul actual, să fie întărită independența procurorilor și menținut sau sporit rolul instituțiilor, precum Președintele României sau CSM, susceptibile să contrabalanseze influența ministrului, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor articolului 132 alin. (1) al Constituției României şi modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu;
    • implementarea în Codul de conduită pentru parlamentari, în curs de elaborare în Parlament, a unor prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și precizarea clară a respectării de către parlamentari și procesul parlamentar a independenței sistemului judiciar;
    • încheierea reformei Codului penal și a Codului de procedură penală în această etapă, în acord cu îngrijorarea exprimată de către Comisia de la Veneția în legătură cu faptul că „luate separat, dar mai ales având în vedere efectul lor cumulativ, multe modificări vor afecta grav eficacitatea sistemului de justiție penală din România în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor legate de corupție, a infracțiunilor violente și criminalității organizate”;
    • asigurarea de către Guvern și Parlament a unei transparențe totale, a consultării cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legat de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016;
    • adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită cu scopul de a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție
    • elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale
  • Comisia Europeană semnalează, deopotrivă, că începând cu anul 2017, Inspecția Judiciară a fost implicată într-o serie de măsuri controversate în ceea ce privește o serie de investigații disciplinare inițiate împotriva tuturor șefilor instituțiilor judiciare, efectuând, de asemenea, controale de gestiune, la cererea Ministerului Justiției și controale tematice la biroul Procurorului General și la DNA, iar în cel puțin două cazuri, informații „potențial înșelătoare” au ajuns în domeniul public înainte de încheierea controlului, fiind utilizate în dezbaterea publică. Se reaminteşte că în avizul privind legile justiției, Comisia de la Veneția și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor cuprinse în Legea nr. 303/2014 modificată.

Comisia Europeană subliniază ca domeniu de îngrijorare faptul că DNA pare să fi fost un obiectiv specific în ceea ce privește exercitarea de presiuni care ar putea afecta independența sa. Astfel, se arată că, pe lângă criticile intense din partea politicienilor de rang înalt apărute în spațiul public și în presă, faptul că atât demiterea procurorului-șef în funcție, cât și numirea unui nou procuror-șef al DNA nu au ținut seama de avizul clar și ferm al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a ridicat îndoieli majore cu privire la proces. O îngrijorare suplimentară a fost reprezentată de implicarea Inspecției Judiciare, care a lansat mai multe proceduri disciplinare împotriva fostului procuror-șef al DNA, precum și de utilizarea acestor rapoarte disciplinare, nefinalizate şi respinse de CSM, pentru a justifica demiterea.

Comisia Europeană critică modul în care Inspecţia Judiciară a comunicat public informații selective privind numărul de dosare penale în care au fost implicați magistrați, percepută ca implicarea într-o dezbatere politică într-un mod care dăunează imparțialității acestei instituţii. Nu este uitată atitudinea Inspecţiei Judiciare, calificată ca extindere a presiunii asupra Înaltei Curţi de Casație și Justiție, în special asupra secției penale, menţionându-se că, din noiembrie 2017, Inspecția Judiciară a efectuat mai multe sesizări disciplinare împotriva președintelui Înaltei Curți.

  1. Reacția Consiliului Superior al Magistraturii

 

În ceea ce priveşte reacţia Consiliului Superior al Magistraturii la duritatea fără precedent a concluziilor acestui raport, printr-un comunicat emis la 14.11.2018, acesta apreciază că „în cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitivă, formulând numeroase propuneri menite să îmbunătăţească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, însuşite în procesul legislativ”.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reamintește opiniei publice că, independent de declaraţiile asumate la nivel strict individual de către membri ai CSM, prin Hotărârea Plenului nr. 974 din 28.09.2017, acesta a statuat instituţional că „proiectul (de modificare a legilor justiţiei) se înscrie într-o tendinţă de evident regres” şi că „viciile grave de fond ale proiectului impun avizarea negativă a acestuia”.

Atitudinea pretins „pozitivă” a CSM faţă de aceste proiecte de legi este contrazisă de însuşi penultimul paragraf al anexei acestei hotărâri, care învederează că „în ansamblu, viciile de neconstituţionalitate semnalate şi disfuncţionalităţile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar putea genera în organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar nu permit o soluţie de avizare favorabilă, cu observații”.

Trebuie subliniat că la multe modificări legislative cu potențial negativ asupra sistemului judiciar s-a renunțat pe parcursul procesului legislativ, altele au fost declarate neconstituționale după ce au fost adoptate de Parlament contrar semnalelor transmise de corpul magistraturii, prin intermediul asociațiilor profesionale, cu minim suport din partea CSM, iar numărul extrem de mare al textelor sancționate punctual de Curtea Constituțională în controlul a priori (pe calea obiecțiilor de neconstituționalitate) este neobișnuit în istoria Curții, ceea ce dovedește faptul că inițiativele legislative au reprezentat un adevărat „tsunami” asupra sistemului judiciar, ale cărui efecte au fost doar limitate, iar nu evitate în integralitate.

Existența unui sistem intern de control al constituționalității anterior intrării în vigoare a legilor nu este suficientă pentru a înlătura această aparență, deoarece există foarte puțini titulari ai dreptului de sesizare cu obiecții de neconstituționalitate, termenul de sesizare a Curții Constituționale a fost scurt (48 de ore), multe modificări au fost omise sau nu au putut fi criticate prin raportare punctuală la dispoziții ale Constituției, fiind contestate din perspectiva lipsei unor studii de impact sau a inadecvării la starea prezentă (și din viitorul apropiat) a justiției.

În loc să aibă o atitudine „pozitivă”, constructivă, față de observațiile din Raportul MCV din 13.11.2018, Consiliul Superior al Magistraturii se arată preocupat de indicarea unor pretinse „erori factuale sau de apreciere” în legătură cu activitatea sa, care la o analiză atentă nu pot fi reținute ca fiind „de natură să creeze o percepţie greşită cu privire la această autoritate publică”.

 

  • În ceea ce privește evoluţia poziţiei instituţionale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii faţă de înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin Hotărârea Plenului CSM nr.974 din 28.09.2017, la emiterea avizului negativ, s-a reținut că înființarea acestei secții nici măcar nu a fost supusă consultării instanțelor judecătorești și a parchetelor, iar președintele CSM de la acea dată, d-na judecător Mariana Ghena, afirma ferm, la 09.12.2017, într-un interviu acordat după ieșirea de la dezbaterile parlamentare, acest aviz negativ privind secția specială care îi va ancheta pe magistrați, considerând nu este necesară și nu are o justificare.[2]

Cu toate că, prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate referitoare la efectele pe care instituirea acestei noi structuri de parchet le generează asupra competențelor altor structuri deja existente, reglementarea unor norme care țin de statutul procurorului, crearea unui regim discriminatoriu, neîntemeiat pe criterii obiective și raționale, modul de reglementare a instituției procurorului șef al acestei secții sau competența procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a soluționa conflictele de competență ivite între structurile Ministerului Public, totuși, prin Avizul din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților.

Ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente). Comisia de la Veneția a stabilit că ”Folosirea procurorilor specializați în astfel de cazuri [corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.] a fost angajată cu succes în multe state. Infracțiunile în cauză sunt specializate și pot fi mai bine investigate și urmărite de personal specializat. În plus, investigarea acestor infracțiuni necesită foarte des persoane cu experiență specială în domenii foarte specifice. Cu condiția ca actele procurorului specializat să facă obiectul unui control judiciar adecvat, aduce multe beneficii și nu există obiecții generale față de un astfel de sistem.” CDL-AD (2014)041, Aviz interimar privind proiectul de lege privind Parchetul de Stat al Muntenegrului, par.17, 18 și 23[3]

De asemenea, prin Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul că secția pare ca ”o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat imediat din pricina proiectelor de dispoziții care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluționarea acestora (15 în total conform proiectului de lege). Mai mult decât atât, această nouă secție va urmări infracțiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații (spre exemplu, funcționari publici, oficiali aleși, oameni de afaceri etc.), în conformitate cu formularea amendamentelor propuse la articolul 88 ind.1 alin.11 din Legea nr.304/2004. Aceasta ar putea conduce la conflicte de competență cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar dacă autoritățile amintesc că astfel de conflicte sunt, în mod normal, soluționate de Procurorul General. Mai important, există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată, în mod abuziv, pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante, sensibile, în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții (situație în care ar trebui să se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedură penală în materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenți inițial).”

  • Referitor la caracterul „inacceptabil” atribuit de CSM observației privind modalitatea în care s-a desfășurat procedura de reînnoire a mandatului preşedintelui Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, este incontestabil că aceasta constituie o prerogativă exclusivă a Secţiei pentru judecători şi intră în marja sa de apreciere, însă contextul în care se exprimă această putere discreționară nu poate fi ignorat:

– funcția de președinte de secție a devenit vacantă la data de 24.01.2018;

– declanșarea procedurii de ocupare a funcției a fost dispusă prin hotărârea din 16.11.2017;

 – d-na judecător Mirela Sorina Popescu și-a depus candidatura la data de 27.12.2017;

– deși interviul a fost stabilit pentru data de 18.01.2018, Secția pentru judecători a CSM a hotărât amânarea susținerii acestuia, în vederea depunerii unor înscrisuri;

– nu reiese din textul hotărârii de ce acestea nu au fost solicitate în etapa premergătoare interviului, pentru a nu se cauza întârzierea procedurii;

– nu reiese din textul hotărârii dacă este o practică curentă în procedura numirii într-o funcție de conducere să se solicite înscrisuri precum cele care au condus la această amânare, ce conturează impresia unui veritabil control tematic asupra Secției penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în perioada 2015-2017, prilejuit de candidatura președintelui de secție în funcție, din moment ce s-au solicitat: încărcătura, numărul de participări în ședințele de judecată pentru fiecare judecător, indicatorii de eficiență, procesele-verbale ale ședințelor de secție, hotărârile Colegiului de conducere privitoare la măsurile propuse de președintele de secție, modalitatea de repartizare a atribuțiilor suplimentare specifice grefierilor de ședință, cererile de blocare a completelor, durata blocării etc.

– deși înscrisurile solicitate au fost depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție la datele de 23.01.2018 și, respectiv, 13.02.2018, interviul a fost organizat abia la data de 01.03.2018.

Împrejurarea că „judecătorul în discuţie a fost delegat ulterior în funcţia de preşedinte de secţie, calitate pe care, prin delegare, o exercită şi în prezent, continuând să soluţioneze cauzele penale cu care a fost învestit” nu este de natură a exclude posibilitatea formulării de către Comisia Europeană a unei observații cu privire la starea de „presiune din sistemul judiciar” cauzată, probabil, de întârzierea finalizării procedurii de ocupare a funcției înainte de expirarea mandatului președintelui în funcție, din moment ce nu poate fi contestat faptul că stabilitatea funcției prin numire pentru un mandat întreg nu poate fi comparată cu starea de provizorat care definește instituția delegării.

Nu reiese din raportul MCV că „nu ar fi posibilă în nicio situaţie numirea în această funcţie a altui judecător”, astfel cum se susține în comunicatul CSM din 14.11.2018, ci doar că acele „controverse” observate au apărut atunci când această reînnoire a fost propusă, fiind singurul candidat înscris pentru funcția menționată. Evident, în măsura în care calendarul procedurii de numire ar fi fost astfel organizat și respectat încât să nu se ajungă la o astfel de întârziere (dincolo de data expirării mandatului curent), Raportul MCV nu ar fi avut, cel mai probabil, nicio obiecție legată de prerogativa CSM de a decide liber cu privire la întrunirea sau nu a condițiilor pentru numirea în funcție.

Chiar în hotărârea Secției de Judecători a CSM nr. 72 din 01.03.2018 sunt citate prevederile art. 31 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privitoare la atribuțiile președinților de secție, din enumerarea cărora rezultă că modalitatea de ocupare a funcției nu poate fi lipsită de implicații asupra activității celorlalți judecători, magistrați asistenți etc.: organizează, îndrumă şi controlează activitatea secţiei în limitele prevăzute de lege şi de regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, potrivit fişei fiecărui post şi efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia; asigură buna organizare şi funcţionare a sistemului informatizat de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată în cadrul secţiei; îndeplinesc acte procedurale sau dispun îndeplinirea actelor procedurale, potrivit legii; aprobă programul de participare a magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată etc.

 

  • Cu privire la concluzia raportului vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, CSM afirmă că „este în curs de derulare procedura de transparenţă decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcţie a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, ceea ce impietează asupra celerităţii procedurii”, însă nu s-a oferit nicio explicație concretă privitoare la neparcurgerea acestei proceduri la un moment anterior, de ce nu au fost făcute propuneri de amendamente în cadrul procesului legislativ de modificare a Legii nr. 317/2004 (unele dispoziții vizând chiar situația conducerii Inspecției Judiciare) pentru a evita situații de aceeași natură pe viitor, fiind cunoscută posibilitatea suspendării executării unui act administrativ cu caracter normativ, cum este Regulamentul adoptat de CSM, spre deosebire de regimul legilor organice.
  • Referitor la eliminarea calității de titular al acţiunii disciplinare pe care ministrul justiției o avea anterior cu privire la magistrați, fără a nega abrogarea acestor dispoziții de Parlament, este de neînțeles de ce, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, s-a simțit nevoia de a se reintroduce în legislație posibilitatea ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de procurori, în condițiile în care astfel de sesizări sunt interpretate de opinia publică drept forme de presiune inerente.

 

  1. Respectarea obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că poziția de membru al Uniunii Europene „impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării și din prevederile alineatului (2)”.

Chiar în contextul circumstanțierii acestei interpretări, prin Decizia nr.104 din 6 martie 2018, Curtea Constituțională, dacă în mod real ar fi dorit o abordare în antiteză, trebuia în prealabil să formuleze o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în privința efectelor Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, respectiv pentru ”deslușirea conținutului, caracterului și întinderii temporale și dacă acestea se circumscriu celor prevăzute în Tratatul de aderare, implicit prin Legea nr.157/2005, care face parte din ordinea normativă internă”.

De asemenea, potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Comisia de la Veneția reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale, fiind recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

Totodată, prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.

GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce. Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

În consecință, Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un nou apel către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern pentru respectarea imediată a obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, respectiv a avizelor Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018, a Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de GRECO la 19-23 martie 2018, respectiv a Raportului Comisiei Europene în cadrul MCV din 13 noiembrie 2018.

Orice întârziere în conformare este de natură a produce prejudicii iremediabile și a periclita viitorul României în cadrul structurilor europene.

 

 

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte

[1] Forumul Judecătorilor din România a solicitat constant autorităților române sesizarea Comisiei de la Veneția. Cum acest lucru nu s-a realizat, Forumul Judecătorilor din România s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la data de 11 martie 2018, cererea determinând sesizarea Comisiei de la Veneția. Pentru detalii, a se vedea pagina web  http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3168 [accesată ultima dată la 18.11.2018].

[2] A se vedea interviul dat de președintele CSM canalului de televiziune Digi 24, disponibil la pagina web https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/csm-nu-suntem-de-acord-cu-sectia-speciala-care-ancheteaza-magistratii-841964 [accesată ultima dată la 18.11.2018].

[3] A se vedea pagina web http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2014)041-e  [accesată ultima dată la 18.11.2018].

LISTA CU MAGISTRAȚII CARE SSUSȚIN, CU TITLU INDIVIDUAL, APELUL:

  1. Lucian-Cosmin Manoloiu, Judecătoria Slatina
  2. Mara Iacob, Judecătoria Constanța
  3. Sorin Beteringhe, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
  4. Dobraniste Cornel, Curtea de Apel București
  5. Dana Belciug, DNA
  6. Anca Codreanu, Tribunalul Brașov
  7. Sorina Marinas, Curtea de Apel Craiova
  8. Balasanu Alexandru, Judecătoria Botoșani
  9. Ramona Gratiela Milu, Curtea de Apel Braşov
  10. Codreanu Alexandru, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
  11. Iulian Nica, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
  12. Bojin Mihaela, Judecătoria Târgu Jiu
  13. Larisa Rusu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani
  14. Leț Constantin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț
  15. Sas George Florin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea
  16. Georgeta Ciungan, Tribunalul Bihor
  17. Brindea Dan Eugen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Salaj
  18. Alinel Bodnar, Judecătoria Sectorului 3
  19. Cosmin Ungureanu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Valcea
  20. Coralia Lapadat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara
  21. Sandu Claudiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov
  22. Sandu Maria Irina, Judecătoria Braşov
  23. Bojin Marian Daniel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj
  24. Sorin Constantinescu, DNA Constanța
  25. Florian Costin, Tribunalul Galati
  26. Ispasoiu Stefan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  27. Gavrila George Virgil, DIICOT Structura Centrala
  28. Pirvu Ana Maria, Parchetul de pe lângă Judecătoria slobozia
  29. Ailene Ancuta, Judecătoria Iaşi
  30. Alina Palancanu, Tribunalul Neamț
  31. Ioan Fundătureanu, Curtea de Apel Pitești
  32. Florina Carmen Ionescu, Tribunalul Neamț
  33. Veronica Gavris-Todinca, Judecătoria Sighetu-Marmației
  34. Gogea Cristina, Tribunalul Covasna
  35. Pîrlog Bogdan Ciprian, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
  36. Marcu Ionuț, DIICOT Structura Centrală
  37. Arpinte Nicoleta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi
  38. Andrei Doncea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  39. Cristina Moisa, Curtea de Apel Braşov
  40. Lavinia Rus, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj
  41. Serban Viorel-Florin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  42. Dundev Alma Maria, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara
  43. Catalin Vijelie, Tribunalul Galati
  44. Asmarandei Andrei Iulian, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov
  45. Daniel Ungureanu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzau
  46. Marin Ana Maria, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
  47. Iulian Dîrzeanu, Tribunalul Bucureşti
  48. Ramona Muscalu, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov
  49. Teodorescu Vlad, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna
  50. Carmen Fota, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
  51. Thea Zinca, Judecătoria Caransebes
  52. Galatan Anisoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  53. Ardelean Cristian, DNA Oradea
  54. Cobiscan Alexandru, Judecătoria Sectorului 1
  55. Monica Munteanu, DNA ST Braşov
  56. Andreea Ghenu, DNA ST Braşov
  57. Cornel Deca, DNA ST Braşov
  58. Delia Mihai, DNA ST Braşov
  59. Razlog Ana Maria, Judecătoria Galati
  60. Simion Oana, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  61. Iulia Emilia Apostol, Judecătoria Piatra Neamt
  62. Anda Murgoi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
  63. Bradean Raluca Cristina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
  64. Crin Bologa, Parchetul de pe lângă Tribunalul Salaj
  65. Ioana-Maria Cîmpean, Judecătoria Timișoara
  66. Corina Dinică, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș
  67. Raduica Adi Lucian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Tr. Severin
  68. Magdalena Chirila, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3
  69. Aurelian Manzu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad
  70. Ungureanu Elena Cerasela, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
  71. Doina Stanță, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova
  72. Marinel Nicolae, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt
  73. Irina Șerban, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina
  74. Anghel Alexandru Bogdan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea
  75. Adriana Pau, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  76. Florentin Riza, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj
  77. Raluca Mirica, DNA Structura Centrala
  78. Câțu Lilișor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov
  79. Filip Radu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1
  80. Alba Radu Ioan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea
  81. Ana-Maria Ghiata, Judecătoria Harlau
  82. Radu Adrian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  83. Curici Seia-Iasmina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta
  84. Bogdan Popescu, Judecătoria Tg Jiu
  85. Stefaniu Simona, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna
  86. Stefaniu Bogdan, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna
  87. David Maricel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov
  88. Catalin Bunea, Judecătoria Sectorului 1
  89. Enescu George, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5
  90. Crina Capota, Judecătoria Dej
  91. Tudor Cristian Ciobanu, Judecătoria Raducaneni
  92. Circiumaru Oprica Florin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  93. Grigore Cristian, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  94. Gîlcescu Dan-Dumitru, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  95. Colceriu Sorin-Mihai, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  96. Iosifescu Răzvan Iulian, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  97. Tokos Lehel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  98. Dragoș Chiriac, Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc
  99. Cristina Mariana German, Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc
  100. Răzvan Alexandru Băra, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  101. Tabirta Lorin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara
  102. Todea Laurentiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara
  103. Alina Gabriela Grigore, Parchetul de pe lângă Judecătoria Targoviste
  104. Maria Mirabela Viciu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiesti
  105. Ispas Angela Bianca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Săliște
  106. Mihai Negulescu, DIICOT ST Braşov
  107. Ellzica Tentiuc, Judecătoria Piatra Neamt
  108. Boaje Cristina, Tribunalul București
  109. Grigorescu Vlad, DNA Structura Centrală
  110. Cristina Crăciun, Tribunalul Timiș
  111. Corina Maria Florea, Tribunalul Bihor
  112. Bianca Laura Găzdac, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș
  113. Rus Lucian Claudiu, DNA ST Oradea
  114. Ionas Petru, Judecătoria Lugoj
  115. Patras Alexandra Maria, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi
  116. Iordache Valeriu Marcel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  117. Raluca Alexandra Munteanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  118. Mursoi Daniela, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj
  119. Irina Raclaru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighisoara
  120. Todoran Adrian Petre, DIICOT
  121. Andrei Bodean, DNA ST Constanța
  122. Trastau Olimpia Maria, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş
  123. Dobrea Laura, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila
  124. Camelia Bogdan, Curtea de Apel București
  125. Daniela Cozmei, Judecătoria Iaşi
  126. Flore Danina Oana, Judecătoria Timişoara
  127. Zlate Nadia, DNA ST Constanţa
  128. Brem Ionela, auditor de justiție
  129. Moldovan Claudiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
  130. Marian Clement Virgil, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare
  131. Corina Voiculescu, auditor de justitie
  132. Dohan Calin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalau
  133. Apostol Giorgiana Violeta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa
  134. Corina Maria Giurgiu, Judecătoria Bistrita
  135. Obreja Dan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mureș
  136. Albulescu Camelia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu
  137. Dietrich Magdalena, Tribunalul Timiş
  138. Zaharia Georgel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pascani
  139. Bosnea Cristi Sorin, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara
  140. Valentin Toduta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea
  141. Panainte Iulian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Harlau
  142. Tifachi Ionuț, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
  143. Vrabete Adrian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu
  144. Ciobanu Ionica Daniel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal
  145. Daniel Giorgian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galati
  146. Ordog Erika, Judecătoria Sfantu Gheorghe
  147. Gheorghe Mihai Andrei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitesti
  148. Moldoveanu Mihai Dan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vanju Mare
  149. Doina Tatomir, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vanju Mare
  150. Pelmus Atena, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș
  151. Simon Ligia, Tribunalul Maramures
  152. Florin Sohorca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia
  153. Rosca Sergiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare
  154. Nicolae Sprîncu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1
  155. Catalina Stoian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  156. Durnea Mihaela Carmen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  157. Cristi Danilet, Tribunalul Cluj
  158. Andrei Constantin Cristi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Racari
  159. Anuta Anisoara Magdalena, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  160. Anca Iovan, DIICOT Braşov
  161. Adrian Neagu, Judecătoria Arad
  162. Ana-Maria Neagu, Judecătoria Arad
  163. Liviu Urziceanu, Judecătoria Arad
  164. Cristina Muresan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1
  165. Nita-Manole Simona Daniela, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiesti
  166. Dana Falcan, Tribunalul Iaşi
  167. Mihai Ştefan Ghica, Judecătoria Cluj-Napoca
  168. Simona Constantinescu, DNA Structura Centrală
  169. Stanciu Gabriela, DNA Constanţa
  170. Iordache Adrian Mihai, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște
  171. Chivu Irina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara
  172. Laura Moroiu, Judecătoria Piatra Neamt
  173. Raluca Nor-Bosnea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara
  174. Bene Ioan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor
  175. Stroescu Bobby Sorin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara
  176. Onofrei-Nichiforel Marius, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani
  177. Dohan Oana, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj
  178. Ana Muresan, Parchetul de pe lângă Tribunalul București
  179. Cristina Crăciun, Tribunalul Timiș
  180. Baran Florin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
  181. Gabriel Mustață, Judecătoria Constanța
  182. Marius Nastasia, Judecătoria Constanța
  183. Mădălina Banoti, Judecătoria Constanța
  184. Adriana-Mihaela Vasile, Judecătoria Constanța
  185. Roxana-Elena Doicescu, Judecătoria Constanța
  186. Delia Gherasim, Judecătoria Constanța
  187. Camelia Doroiman, Judecătoria Constanța
  188. Bogdan-Mihai Dumitru, Judecătoria Constanța
  189. Dorin Preduț, Judecătoria Constanța
  190. Constanța Ilie, Judecătoria Constanța
  191. Bosânciuc Paul-Cosmin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște
  192. Antaloae Ovidiu, Judecătoria Oltenița
  193. Radu Florea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
  194. Anca Iliescu, Judecătoria Sectorului 3
  195. Ionel Iliescu, DIICOT Structura Centrala
  196. Mihaela Bădan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș
  197. Negrau Andrei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta
  198. Duță Mihai-Gabriel, Judecătoria Roșiorii de Vede
  199. Munge Mircea Florin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea
  200. Camelia Dorina Grecu, Judecătoria Targu Lapus
  201. Irina Isar, DIICOT Structura Centrala
  202. Bulz Juli, Tribunalul Bihor
  203. Paiusi Marius Teodor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu
  204. Voiculescu Mădălina, Parchetul de pe lângă Tribunalul București
  205. Geambasu Daria Alexandra, auditor de justitie
  206. Gliga Maria Liliana, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu
  207. Codreanu Maria Roxana, Judecătoria Constanța
  208. Nicolae Liposchi, Judecătoria Brad
  209. Dan Blănaru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc
  210. Rosu Cristina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu
  211. Catalin Mirel Mormoe, Judecătoria Piatra Neamt
  212. Toma Elena Mihaela, Judecătoria Târgoviște
  213. Mihai Cepes, Judecătoria Timișoara
  214. Constantin Manoliu, Tribunalul Bihor
  215. Ramona Poenaru, Judecătoria Brad
  216. Felicia Vlad, DNA ST Braşov
  217. Cristina Timofte, Curtea de Apel Suceava
  218. Corina Dragu, DNA ST Braşov
  219. Puiulescu Constantin-Cosmin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Arges
  220. Constantin Conortos, DNA ST Constanţa
  221. Camelia Maria Conortos, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa
  222. Tudor Nicu, Tribunalul Prahova
  223. Alina Popescu, Tribunalul Bucureşti
  224. Cristina Călușaru, Tribunalul Dolj
  225. Liana Ramona Zglimbea, Tribunalul Dolj
  226. Marin Călușaru, DNA ST Craiova
  227. Marilena Neacsu, Tribunalul Bucureşti
  228. Catalin Serghei, Tribunalul Neamţ
  229. Mihai Valentin – DIICOT Structura Centrală
  230. Doroftei Georgiana, auditor de justiție anul 2
  231. Nedelcu Giulio-Costel, Tribunalul Galaţi
  232. Pacuraru Mihaela, Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași
  233. Alina Nica, Judecătoria Brașov
  234. Burlacu Nicoleta, Judecătoria Timișoara
  235. Mandache Ionuț, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi
  236. Vasile Marc-Emilian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu
  237. Goia Gheorghe, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin
  238. Brindusa Andreea Sarbu, Judecătoria Sectorului 1
  239. Coca Daniel Alin, DNA ST Iaşi
  240. Volintiru Alexandru-Nicolae, Judecătoria Sectorului 1
  241. Oana Livia Apetri, Judecătoria Târgu Neamt
  242. Șerban Rares, Curtea de Apel Oradea
  243. Florin Niță, Judecătoria Buftea
  244. Chiriac Radu, Judecatoria Galati
  245. Profira Cezar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5
  246. Daniela Sandu, Tribunalul Neamţ
  247. Andreea-Mihaela Chiruţă, Tribunalul Neamţ
  248. Robert-Constantin Bumbu, Tribunalul Neamţ
  249. Nicoleta-Elena Amza, Tribunalul Neamţ
  250. Claudia-Veronica Vasiliu, Tribunalul Neamţ
  251. Lungu Ramona, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad
  252. Sava Alexandra Teona, Parchetul de pe lângă Judecătoria Harlau
  253. Muntean Crina, Tribunalul Bihor
  254. Ioan Paul Chiș, DNA Structura Centrală
  255. Boteanu Teona Gabriela, auditor de justitie anul 2
  256. Bunduc Marian Catalin, DIICOT Structura Centrală
  257. Vasile-Călin Cioban, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
  258. Alina-Andreea Berchișan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
  259. Daniel- Alexandru Crișan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
  260. Andrei Aneta-Violeta, DIICOT Structura Centrala
  261. Marian-Mihai Trif, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
  262. Andrei Dragan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
  263. Marius Romaş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
  264. Marin Alexandru Marian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
  265. Soltan Alexandru, DIICOT Ploiesti
  266. Pasc Daniela Corina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
  267. Roxana Marculescu, Judecătoria Sectorului 1
  268. Tanasă Cătălina-Elena, Judecătoria Piatra Neamț
  269. Pirlea Alexandru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galati
  270. Negulescu Ioana, Judecătoria Giurgiu
  271. Necula Mihai, auditor de justiție anul 1
  272. Visovan Cristina-Ingrid, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmatiei
  273. Ciornei Dan, auditor de justiție
  274. George Daniel Danca, Parchetul de pe lângă Tribunalul Minori și Familie Brașov
  275. Jarca Cristian Paul, auditor de justiție anul 1
  276. Anca Patriche, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  277. Marin Ana Corina, Judecătoria Valenii de Munte
  278. Paşea Irina, auditor de justiție anul 1
  279. Zaharia Lupu Florin Mircea, Judecătoria Iaşi
  280. Petrov Irina, auditor de justitie anul I
  281. Mădălina Vârtopeanu, Judecătoria Timișoara
  282. Totora Vlad Cosmin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea
  283. Paduraru Dragos, DNA
  284. Ghica Alexandra, Judecătoria Sectorului 1
  285. Bălan Manuel, Judecătoria Timișoara
  286. Francesca Maria Bujor, Tribunalul Cluj
  287. Anca Gheorghiu, Tribunalul Bucureşti
  288. StefanDorina-Roxana, Judecătoria Craiova
  289. Stancu Dana Iuliana, Curtea de Apel Pitești
  290. Stancu Costin Andrei, Curtea de Apel Pitești
  291. Delia Călin, Tribunalul Bucureşti
  292. Laurentiu Mirel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara
  293. Pop Andrei, auditor de justitie
  294. Ionaş Bianca-Patricia, Judecătoria Lugoj
  295. Elena Vîrdea, auditor de justitie
  296. Dreana Răzvan-Adrian, auditor de justitie anul 1
  297. Madalina Birlog, Tribunalul Bucureşti
  298. Stanculescu Catalin, Judecătoria Calafat
  299. Mateescu Andreea Alexandra, Tribunalul Bucureşti
  300. Ursa Paul Ionel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  301. Cudalb Adrian Dan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  302. Bobeică Chiriță Dorina Georgiana, Judecătoria Târgoviște
  303. Vale Daniel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș
  304. Ghidiu Liliana, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov
  305. Georgiana Coman, Judecătoria Sectorului 2
  306. Bucur Ioana, auditor de justiție
  307. Valentina Cristina Nețoiu, auditor de justiție anul I
  308. Alexandru Florea, DIICOT
  309. Andreea-Mădălina Răpsigan, auditor de justiție anul 1
  310. Chisbora Mircea Cristian, Tribunalul Bistrita-Nasaud
  311. Marius Borta, auditor de justiție anul 1
  312. Bacoiu Diana-Madalina, auditor de justiție anul 1
  313. Cercega Lidia-Claudia, auditor de justiție anul 1
  314. Naghiu Dida Adina, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
  315. Radu Harja, Tribunal Bihor
  316. Alina Neculai, Curtea de Apel Suceava
  317. Bratu Maria Adriana, Curtea de Apel Bucureşti
  318. Bratu Tiberiu Augustin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  319. Zafer Sadîc, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa
  320. Anca Borsan, Judecătoria Buftea
  321. Cătălina Padeanu, Judecătoria Craiova
  322. Adelina Zamfir, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
  323. Sitiavu Georgiana, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila
  324. Daniel Oltean, DIICOT Târgu Mureș
  325. Cosmin Macasoiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
  326. Dobre Mihai Alexandru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
  327. Dobre Aurelia Madalina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
  328. Bursuc Andreea-Claudia, DIICOT
  329. Tremura Mirel Cristian, auditor de justiţie anul 2
  330. Gavrilă Sebastian, Judecătoria Sectorului 1
  331. Adriana Soponar, Judecătoria Satu Mare
  332. Ștefania Anton, Curtea de Apel Suceava
  333. Tocu-Radu Catalin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi
  334. Ciprian Cosnita, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov
  335. Ciprian Coadă, Curtea de Apel Constanţa
  336. Aurora Coadă, Tribunalului Constanţa
  337. Lia Sorin Marian, Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia
  338. Lavinia Dorcu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia
  339. Delia Duros, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
  340. Ecaterina Florea, Tribunalul Bucureşti
  341. Laurentiu George Constantinescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru
  342. Sasu Mihaela, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş
  343. Patrana Cristian, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
  344. Marinescu Lucian, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
  345. Tosu Eugen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani
  346. Stoica Bogdan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani
  347. Simona Taus, Judecătoria Braşov
  348. Mădălina Hira, DIICOT ST Constanța
  349. Peter Antal Levente, Judecătoria Miercurea Ciuc
  350. Oresia Gondor, Tribunalul Maramureș
  351. Adina Fundatureanu, Curtea de Apel Pitești
  352. Berende Ruxandra Maria, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare
  353. Corina Raluca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalau
  354. Căilean Andreea-Carolina, Judecătoria Târgu Mureș
  355. Iuliana Mihaela Bucur, Tribunalul Buzău
  356. Alina Stamate-Tamasan, Tribunalul Maramureș
  357. Floriana Miroiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
  358. Ioana Elena Cîmpean, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
  359. Cristina Țapliuc, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași
  360. Sas Remus, Curtea de Apel Suceava
  361. Maga Mihaela, Tribunalul Botoșani
  362. Caraus Nicolae, auditor de justitie
  363. George Nica, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
  364. Radu Cazacu, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
  365. Veriveș Daniel, Judecătoria Podu Turcului
  366. Catalina Lorena Uto, Judecătoria Ploiești
  367. Florin Vîlceanu, Tribunalul Bucureşti
  368. Anghel Monica, Judecătoria Valenii de Munte
  369. Moscu Alexandru, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui
  370. Adrian Voinigescu, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
  371. Jilavu Eduard-Ștefan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani
  372. Maria Irina Manolică, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz

 

 

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ nine = 18

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)