Apelul magistraților români către Parlament și Guvern

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită din nou ferm puterii legislative și puterii executive să modifice imediat legile justiției, în acord cu avizele Comisiei de la Veneția și Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni  și rapoartele Comisiei Europene și GRECO.

 

La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar și împotriva modificărilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justiției, adoptate în ultima perioadă, criticate sever de toate organismele internaționale relevante.

 

Este inadmisibil ca, în anul 2019, independența justiției și statutul magistraților să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate pentru statul român.

 

Pentru evitarea unei astfel de situații și pentru prezervarea statului de drept, Parlamentul și Guvernul Român trebuie de urgență să promoveze și să adopte un act legislativ prin care toate recomandările entităților internaționale enumerate anterior să fie aplicate fără excepție și fără artificii care să aducă atingere esenței lor.

 

Astfel, solicităm puterii legislative și puterii executive să pună în practică imediat următoarele modificări legislative:

 

1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

 

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

 

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

 

4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

 

5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

 

6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

 

7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;

 

8 Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

 

9. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;

 

10. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.);

 

11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;

 

  1. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.[1]

 

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că poziția de membru al Uniunii Europene „impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării și din prevederile alineatului (2)”. Chiar în contextul circumstanțierii acestei interpretări, prin Decizia nr.104 din 6 martie 2018, Curtea Constituțională a reafirmat obligativitatea MCV prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019.

De asemenea, potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Comisia de la Veneția reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale, fiind recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

Totodată, prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății. GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce. Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

 

 

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Anca Codreanu, co-președinte

 

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

procuror Antonia Diaconu, co-președinte

procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte

procuror Sorin Lia, co-președinte

procuror Ionuţ Marcu, co-președinte

[1] „[Practica conform căreia, spre deosebire de principiul autonomiei bugetare a magistraturii, Ministerul Justiției controlează, în fapt, fiecare detaliu al bugetelor operaționale ale instanțelor] conține pericole evidente de ingerință nejustificată în exercitarea independentă a funcțiilor magistraților.”  CDL(1995)074rev, Opinie privind legea albaneză de organizare judecătorească, par.3

No related posts.

2 Responses to “Apelul magistraților români către Parlament și Guvern”


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


seven − 3 =

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)