Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție: ”Ziua Internațională Anticorupție” marchează în România o realitate tristă

”Ziua Internațională Anticorupție”, inițiată la 31 octombrie 2003, prin Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integritatea, transparența și responsabilitatea.

Din nefericire, de-a lungul ultimilor ani, bilanțul eforturilor anticorupție ale autorităților române nu mai poate fi considerat unul pozitiv, date fiind, în principal, modificările legislative care au bulversat sistemul judiciar și au afectat extrem de grav principiile statului de drept. 

Pe plan structural, înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a avut efecte negative semnificative asupra competențelor DNA, deși consolidarea DNA a fost o cerință în cadrul MCV și al celui de-al treilea obiectiv de referință al său.

Între angajamentele pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană, se remarcă demonstrarea sustenabilității şi a ireversibilității progreselor în cadrul luptei împotriva corupției, ceea ce presupunea întărirea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție. Declarația adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Partenerilor Europeni împotriva Corupției și Rețelei Europene a Punctelor de Contact Naționale (EPAC/EACN), care a avut loc la 20 noiembrie 2015, la Paris, relevă faptul că fenomenul corupției reprezintă o serioasă amenințare pentru dezvoltare și stabilitate, are consecințe negative la toate nivelurile de guvernare, subminează încrederea publică în democrație și impune factorilor de decizie europeni întărirea luptei împotriva corupției, în special introducerea unui schimb automat transfrontalier de informații financiare pentru investigarea faptelor de corupție, accesibil agențiilor/instituțiilor de aplicare a legii, stabilirea unui instrument corespunzător atât la nivel național, cât și transnațional, pentru protejarea martorilor cheie amenințați și a celor care denunță infracțiuni de corupție și intensificarea cooperării și a schimbului de informații dintre autoritățile anticorupție și structurile de supraveghere ale poliției din Europa, prin utilizarea noului instrument de comunicare EPAC/EACN din cadrul Platformei pentru Experți Europol. Prin urmare, demonstrarea sustenabilității și a ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției nu presupunea scindarea parchetului specializat, cât timp rezultatele acestuia erau apreciate și încurajate de Comisia Europeană, ci întărirea instituțională a acestuia.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat de zeci de ori public în ultimii ani desființarea acestei structuri de parchet, dar puterea executivă și majoritatea legislativă au desconsiderat toate aceste apeluri.

De asemenea, se remarcă lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispozițiile Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale a României, în sensul reglementării unei proceduri de contestare a măsurilor de supraveghere tehnică și obținere a datelor financiare, precum și de desecretizare a actelor ce au stat la baza autorizării respectivelor măsuri, atunci când acestea vizau persoane interesate care nu au calitatea de parte în procesul penal, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale. Ca urmare a acestei decizii, a fost imposibilă utilizarea judiciară a interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, deși erau autorizate de un judecător din cadrul ÎCCJ.

Rămâne de neînțeles de ce, cu toate că dispunea de un întreg aparat profesionist în cadrul ministerului, fostul Ministru al Justiției (dl Cătălin Predoiu) a inițiat, exclusiv în nume personal, în calitatea sa de deputat, un proiect de modificare legislativă care viza, în mod greșit, Legea nr. 51/1990, și nu Codul de procedură penală, propunerea legislativă fiind incompletă, fără a lua în calcul toate situațiile existente în practică și fiind desființată de facto de Consiliul Legislativ.

Acestei stări de fapt i se alătură iminenta aplicare, începând cu 1 ianuarie 2021, a dispozițiilor legislative vizând compunerea din trei judecători a completurilor pentru soluționarea apelurilor, fapt care va bloca instanțele de judecată și va determina întârzieri serioase în soluționarea tuturor cauzelor, inclusiv a dosarelor de mare corupție.

În plină pandemie, anul 2020 a fost primul an de după 1989 în care în magistratură nu s-au mai organizat concursuri de admitere, deoarece puterea legislativă și puterea executivă (în special Ministrul Justiției, care nu a propus Parlamentului măcar un proiect minimal în tot cursul anului 2020, o atitudine de neînțeles) au fost incapabile să adopte o reglementare rapidă, pentru a se conforma unei decizii a Curții Constituționale pronunțate în martie 2020. Situația fără precedent se suprapune cu un moment în care există sute de posturi vacante în instanțe și parchete, efectele preconizate în acest caz fiind similare măsurii dublării duratei de studiu la Institutul Național al Magistraturii, decizie care aparține perioadei anti-reformă de tristă amintire Iordache-Toader.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

Asociația Inițiativa pentru Justiție

No related posts.

Lasă un comentariu


+ 2 = seven