Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor din România, solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private, nefiind acceptabilă orchestrarea unei campanii mediatice de șantaj relativ la episoade reiterabile și denigrare în masă, prin publicarea unor conversații distorsionând mesajul, decontextualizându-l, cu scopul de a genera public opinia că magistrații se implică în politică și manifestă conduite reprobabile.

O astfel de campanie de presă orchestrată în mod subversiv în scopul discreditării și denigrării unor magistrați poate prezenta valențe susceptibile de a periclita atât persoana magistratului sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații, cât și, prin ricoșeu, independența justiției, în ansamblul ei.

Problema dezvăluirilor jurnalistice cu trimitere la aspecte circumscrise vieții private nu poate fi sustrasă, însă, controlului reglementărilor dreptului UE în domeniu, cadrul legal fiind cel stabilit de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, act transpus de legiuitorul național prin Legea nr. 190/2018.

Jurnaliștii nu au dreptul de a intra în posesia şi de a dispune postarea pe internet, către public, a unor mesaje cu caracter privat, art.71 alin.2 din Codul civil prevăzând că: ”(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”, iar art.74 lit.b din Codul civil menționând că ”pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări”.

Datele prelucrate ar trebui să fie strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată,  dincolo de o interpretare prin viziunea media a noțiunii de ”persoană publică”, în sfera căreia nu se încadrează evident nici unul dintre magistrații vizați, singurul act normativ care oferă o perspectivă asupra celei mai apropiate noțiuni este Legea nr. 129/2019, aceasta definind ”persoana expusă public” ca fiind persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, în enumerare încadrându-se, din cuprinsul sistemului judiciar, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, fără ca vreunul dintre magistrații subiect al dezvăluirilor să îndeplinească această condiție.

Un argument suplimentar al concluziei potrivit căreia magistrații nu sunt persoane publice este oferit, nu în ultimul rând, de însuși Consiliul Superior al Magistraturii, care procedează la anonimizarea datelor de identitate ale magistraților cu privire la care soluționează anumite cereri, ale rezultatelor obținute de către aceștia la diverse concursuri de promovare în funcții de execuție sau conducere, ale magistraților cu privire la care se adoptă hotărâri în materie disciplinară, identitatea magistraților fiind anonimizată inclusiv în cuprinsul hotărârilor publicate pe portalul rolii.ro, aplicație destinată consultării hotărârilor judecătorești de către public.

Înalta Curte de Casație și Justiție nu subliniază caracterul necondiționat de spațiu public al rețelei Facebook, ci arată, dimpotrivă, că unui/unei anumit mesaj/postări îi poate fi atribuit caracter public în funcție de intenția autorului ca acesta să ajungă la un număr nedefinit de destinatari, utilizatori publici ai paginii.

O astfel de comunicare privată este protejată nu numai de art. 10 din Convenție, ci și de dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței, în temeiul art. 8 din Convenție. Potrivit jurisprudenței CEDO, acest drept al omului include și activități profesionale, și anume schimbul de mesaje între membrii unor asociații de judecători și procurori în materie de aspecte privind justiția. Hotărârea Marii Camere a CEDO în cauza Bărbulescu c. României (nr. 61496/08, par.70) nu lasă nici o îndoială în această privință. În plus, schimbul de mesaje între membrii unei asociații a judecătorilor și procurorilor în materie de justiție este, de asemenea, protejat de dreptul la liberă asociere (articolul 11 din Convenție), ce include dreptul de a desfășura activități în numele unei asociații. Acest lucru are, de asemenea, implicații asupra limitelor impuse dreptului la libertatea de exprimare prin articolul 10 par.(2) din Convenție.

În ceea ce privește așa zisele demersuri jurnalistice de a dezvălui convorbiri pretins purtate într-un cadru privat, sub pretextul interesului public ce l-ar putea suscita conduita intimă a magistraților în exercițiul dreptului la liberă exprimare, pretext reprezentând un atac de facto la independența justiției, potrivit cauzei CEDO SATAKUNNAN MARKKINAPÖRSSI OY AND SATAMEDIA OY v. FINLAND, jurnaliștii, desi se bucură de libertatea de a alege subiectele de știri pe care le vor trata și modul în care vor să o facă, această libertate nu este lipsită de responsabilități. În speță, s-a constatat că, deși informațiile pe care cele două companii de presă le-au pus la dispoziția publicului erau chiar licite, obținute din documente aflate la dispoziția publicului, modul de dezvăluire a acestora, în scopul simplei satisfaceri a curiozității cititorilor, nu putea fi considerată o activitate jurnalistică, ca atare neexistând o încălcare a articolului 10 din Convenție prin decizia instanțelor naționale de a le interzice celor două companii prelucrarea datelor cu caracter personal ale anumitor persoane.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale ziariștilor asupra judecătorilor și procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, arătăm că se impune apărarea justiţiei ca sistem, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului și credibilităţii în ansamblul său și că se impune, totodată, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, să procedeze public la somarea instituțiilor de presă în cauză de a înlătura orice articol referitor la acest aspect.   

De altfel, un număr de aproximativ 800 de magistraţi au semnat o scrisoare deschisă, adresată Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au contestat inclusiv modalitatea în care mesaje de natură a aparţine în mod vădit unui mediu privat de discuție au fost prezentate public și au fost atribuite anumitor persoane, fără a exclude posibilitatea ca această situaţie să se circumscrie unor fapte cu caracter penal. Sutele de colegi judecători și procurori au solicitat public Consiliului Superior al Magistraturii ca, în limitele competențelor constituționale și legale, să apere independența justiției și dreptul la viață privată al magistraților.

Într-un răspuns primit de la Comisia Europeană, la 20.04.2021, se arată următoarele: Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței sistemului judiciar, îi revine răspunderea de a lua în considerare normele privind libertatea de exprimare a magistraților cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judiciar, precum și normele aplicabile conversațiilor private. (…). În contextul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) și al Raportului privind statul de drept, Comisia va continua să monitorizeze aceste aspecte. Rapoartele anterioare MCV au identificat riscul utilizării subiective a procedurilor disciplinare împotriva magistraților. Rapoartele MCV au subliniat, de asemenea, în mod constant importanța construirii unui consens și a unei abordări constructive în sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii, precum și asociațiile judecătorilor și procurorilor au un rol esențial în construirea acestei abordări.”

 

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

Asociația Forumul Judecătorilor din România

Asociația Inițiativa pentru Justiție

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


− 1 = six

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)