Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție: Procurorul General al României trebuie să solicite Curții Constituționale sesizarea Comisiei de la Veneția cu un memoriu amicus curiae în ceea ce privește obiecția de neconstituționalitate vizând actul normativ prin care se reduce vechimea procurorilor DNA și DIICOT, aflată mâine pe rol

Pe rolul Curții Constituționale se găsește mâine obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – PLx 125/2021; Legea nr. 196/2021, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit art. 3 par.2 si 4 al Statutului său revizuit, adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la data de 27 februarie 2002, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (în continuare Comisia de la Veneția) cooperează cu curțile constituționale ale statelor membre ale Consiliului Europei, textul neimpunând nicio condiție specifică.

Forma în care se concretizează această cooperare este aceea a memoriilor Amicus curiae, iar Comisia de la Veneția a elaborat numeroase astfel de memorii – spre exemplu, la cererea președintelui Curții Constituționale a Republicii Moldova, Comisia de la Veneția a elaborat nu mai puțin de 5 astfel de avize (avizul nr. 880/2017 din 13 martie 2017, avizul nr. 972/2019 din 9 decembrie 2019, avizul nr. 967/2019 din 9 decembrie 2019, avizul nr. 1003/2020 din 11 decembrie 2020 și avizul nr. 1020/2021 din 23 martie 2021).[1] De asemenea, potrivit raportului său de activitate pentru anul 2019, Comisia de la Veneţia a emis 5 avize în calitate de Amicus Curiae (2 la solicitarea Curţii Constituţionale din Ucraina, 2 la solicitarea Curţii Constituţionale din Republica Moldova şi unul la solicitarea Curţii Europene a Drepturilor Omului).   

Așa cum a reținut în Decizia nr. 33/2018, doar Curtea Constituțională poate aprecia asupra oportunității formulării unei cereri către Comisia de la Veneția, în funcție de obiectul controlului de constituționalitate.

Potrivit inițiatorilor proiectului de lege, modificarea vechimii necesare unui procuror pentru a fi numit în cadrul DNA și DIICOT este necesară întrucât aceasta a crescut, în urma modificărilor legislative operate în anul 2018, de la 6 ani la 10 ani, ceea ce a dus la reducerea bazei de selecție a candidaților; astfel, la data de 12 ianuarie 2021, la DNA erau vacante 14 posturi de conducere și 41 de posturi de execuție, ce reprezentau nu mai puțin de 26,7% din totalul posturilor de execuție, în timp ce la DIICOT deficitul era de 19 posturi de conducere și 19 posturi de execuție. Este de menționat că proiectul de lege aduce vechimea nu la 6 ani, cum a fost în forma inițială a legii, ci la 7 ani.

DNA și DIICOT, în memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, au arătat următoarele: ”Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%. Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri.”[2]

Combaterea corupției (ce constituie obiectul de activitate al DNA) face obiectul Deciziei Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui Mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (în continuare MCV), mai precis al obiectivului de referință nr. 3 – „Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și  imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.”

În legătură cu forța juridică a acestei decizii, hotărârea CJUE din 18 mai 2021, cauza Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, a stabilit că Decizia MCV și rapoartele întocmite de Comisia Europeană în temeiul său sunt acte ale UE, care pot fi interpretate de Curte – „Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și rapoartele întocmite de Comisia Europeană pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituție a Uniunii, care pot fi interpretate de Curte în temeiul articolului 267 TFUE”.

Curtea a mai stabilit că Decizia MCV este obligatorie în toate elementele sale și că obiectivele de referință pe care le conține sunt obligatorii, în sensul că România este obligată să ia toate măsurile care se impun pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător de principiul cooperării loiale și de recomandările formulate în rapoartele MCV – „Decizia 2006/928 intră, în ceea ce privește natura sa juridică, conținutul său și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului între statele membre ale Uniunii Europene și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană. Această decizie este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa la aceasta urmăresc să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că acesta din urmă este ținut să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.”

În fine, problema vechimii cerute pentru accederea la DNA a fost analizată în cel mai recent raport MCV, din 8 iunie 2021 – „Printre problemele generale privind resursele umane ale sistemului judiciar care afectează, de asemenea, DNA se numără restricțiile privind delegările și numărul important de pensionări. Printre problemele specifice DNA se numără faptul că cerințele privind vechimea în muncă pentru a putea lucra în cadrul DNA s-au modificat brusc la 10 ani, precum și înregistrarea examinării orale de către CSM a candidaților care doresc să ocupe posturi care nu sunt de conducere (spre deosebire de alte departamente de urmărire penală), ceea ce îi descurajează pe candidați. Pentru șefii de secție, cerința privind vechimea în muncă este de 15 ani.

În raportul MCV din 13 noiembrie 2018, Comisia Europenă a recomandat colaborarea cu Comisia de la Veneția pentru reformarea justiției (în condițiile în care legile justiției suferiseră modificări consistente în anul 2018) – „Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.”

În cel mai recent aviz elaborat cu privire la România, nr. 1036/2021 din 5 iulie 2021, Comisia de la Veneția a salutat intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT, și le-a încurajat să continue reforma amplă, și și-a declarat disponibilitatea de a rămâne la dispoziția lor pentru orice asistență viitoare ar solicita.

Or, proiectul de lege de reducere a vechimii urmărește practic reformarea sistemului judiciar cu privire la cadrul instituțiilor anticorupție, iar realitatea legislativă românească trebuie ancorată în contextul mai larg al statelor europene, cel puțin ale celor cu structuri similare de parchet (Albania, Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ucraina).

Comisia de la Veneția a stabiit că ”Folosirea procurorilor specializați în astfel de cazuri [corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.] a fost angajată cu succes în multe state. Infracțiunile în cauză sunt specializate și pot fi mai bine investigate și urmărite de personal specializat. În plus, investigarea acestor infracțiuni necesită foarte des persoane cu experiență specifică. Cu condiția ca actele procurorului specializat să facă obiectul unui control judiciar adecvat, aduce multe beneficii și nu există obiecții generale față de un astfel de sistem.” CDL-AD (2014)041, Aviz interimar privind proiectul de lege privind Parchetul de Stat al Muntenegrului, par.17, 18 și 23[3]

În cazul Ucrainei, Comisia de la Veneția a emis un aviz chiar cu privire la instanțele anticorupție,[4] ceea ce face extrem de utilă implicarea organismului consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale și în prezenta cauză. 

Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă și contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneția își propune drept scop să difuzeze și să dezvolte justiția constituțională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.

Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

În consecinţă, adresăm un apel Procurorului General al României pentru a solicita Curții Constituționale sesizarea Comisiei de la Veneția cu un memoriu amicus curiae în ceea ce privește obiecția de neconstituționalitate vizând actul normativ prin care se reduce vechimea procurorilor DNA și DIICOT.

 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

Asociația Inițiativa pentru Justiție

[1] A se vedea pagina web https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?country=48&year=all

[2] A se vedea pagina web https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=10473

[3] A se vedea pagina web http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2014)041-e

[4] A se vedea pagina web https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2017)020-f

No related posts.

Lasă un comentariu


1 + = five