Comisia Europeană – Raportul din 2021 privind statul de drept. Capitol consacrat situației statului de drept din România

http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/2021_rolr_country_chapter_romania_ro.pdf

”De la aderarea României la UE în 2007, Comisia a monitorizat reformele realizate în această țară în domeniul justiției și al luptei anticorupție prin intermediul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), un cadru important de urmărire a progreselor în aceste domenii. MCV va continua în paralel cu mecanismul privind statul de drept, la care România participă la fel ca orice alt stat membru, până când toate obiectivele de referință vor fi îndeplinite.
Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor exprimate în urma modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017-2019; aceste modificări au fost criticate din cauza impactului negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției. Într-o hotărâre pronunțată la 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Un proiect de lege privind desființarea acestei secții este în prezent în dezbatere în Parlament. A fost inițiată o procedură legislativă pentru modificarea legilor justiției. Deficitul de resurse umane s-a accentuat întrucât nu s-au recrutat noi magistrați și un număr semnificativ de magistrați s-au pensionat. Acest deficit a sporit presiunea asupra magistraților, cu implicații asupra calității și eficienței justiției.
Cadrul instituțional de combatere a corupției este cuprinzător, dar pentru a fi eficace va fi necesară o voință politică susținută, de amploarea celei asumate de Guvern. Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2021-2025 reprezintă o prioritate-cheie. Eficacitatea investigării și sancționării cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând bilanțul anterior. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse legilor justiției în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un obstacol major în calea bunei sale funcționări. Este în continuare necesar să se modifice codurile. Vor exista obstacole tot mai mari și insecuritate juridică în lupta anticorupție dacă nu se vor găsi soluții legislative și strategice solide pentru deciziile Curții Constituționale. Intensificarea cooperării instituționale în contextul alegerilor din 2020 ar putea marca o schimbare de abordare în ceea ce privește integritatea persoanelor care exercită funcții elective publice. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este, în continuare, pe deplin operațională, iar sistemul electronic PREVENT de prevenire a conflictelor de interese este eficace.
Deși au fost instituite garanții legale cu privire la libertatea și pluralismul mass-mediei, există în continuare preocupări legate de punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații. Consiliul Național al Audiovizualului nu dispune încă de resursele necesare pentru a-și îndeplini integral sarcinile, iar activitatea sa a fost afectată de faptul că unora dintre membrii le-au expirat mandatele. În continuare, transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media nu este deplină. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, în special atunci când veniturile depind de publicitatea comandată de instituții ale statului. Se înregistrează în continuare procese împotriva jurnaliștilor de investigație pentru publicarea de articole cu caracter presupus defăimător. În contextul pandemiei de COVID-19, mass-media a primit sprijin prin intermediul fondurilor alocate pentru campaniile mediatice guvernamentale menite să prevină răspândirea virusului.
Există în continuare preocupări cu privire la stabilitatea și predictibilitatea legislației, întrucât aceasta este modificată des, iar cadrul legislativ care rezultă în urma acestor modificări poate conține prevederi contradictorii, precum preocupări și cu privire la utilizarea limitată a evaluărilor impactului. După referendumul din mai 2019, nu s-au adoptat ordonanțe de urgență semnificative în domeniul justiției. În contextul pandemiei de COVID-19 s-a instituit starea de alertă, cu un control parlamentar sporit. După hotărârea Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 privind mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie la 8 iunie 2021 care stârnește îngrijorări majore întrucât pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE. Legislația privind asociațiile și fundațiile a fost modificată în 2020, reducându-se sarcina birocratică pentru ONG-uri.”

No related posts.

Lasă un comentariu


2 − = zero