Conform jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, trebuie întreprinse demersurile necesare pentru finalizarea „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, respectiv prin corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale a României.
Recent, prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel București, obligatorie erga omnes, instanța europeană a stabilit un nou principiu propriu, respectiv garantarea unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat, reiterând principiile similare ale Consiliului Europei: ”38 Este necesar să se menționeze, în această privință, punctul 54 din Recomandarea Comitetului de Miniștri din anul 2010, potrivit căruia „[t]rebuie să existe garanții pentru […] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu”. De asemenea, din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, menționată la punctul 16 din prezenta hotărâre, reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului sau judecătoarei „care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat‑o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.”
Așadar, hotărârea CJUE subliniază importanța unui nivel adecvat al pensiilor pentru a proteja independența judiciară și a preveni riscul de corupție, stabilind un standard clar: pensiile magistraților trebuie să fie „cât mai apropiate” de nivelul ultimului salariu.
Planul Național de Redresare și Reziliență din România urmăreşte obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene ca un instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia COVID-19.
Având în vedere angajamentele asumate prin PNRR, care includ reforme pentru asigurarea contributivității și echilibrului financiar în sistemul de pensii, considerăm că este obligația imediată a Comisiei Europene să clarifice public modul în care statele membre, inclusiv România, pot alinia aceste prevederi din PNRR cu standardele europene privind independența justiției, dat fiind faptul că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel București, este obligatorie erga omnes, iar actele de drept al Uniunii Europene, inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență din România sau Mecanismul de Redresare si Rezilienţă, nu pot fi contrare interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene, singura autoritate care asigură interpretarea corectă a dreptului primar și a dreptului secundar al UE și aplicarea lor corespunzătoare pe teritoriul Uniunii Europene.
Ca atare, este necesară o clarificare urgentă din partea Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea acestor principii privind independența judiciară, dezvoltate de CJUE, cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, în special cele referitoare la principiul contributivității în stabilirea pensiilor magistraților, cât timp aceste pensii trebuie să fie „cât mai apropiate” de nivelul ultimului salariu, ceea ce exclude transformarea lor în pensii contributive.
În particular, date fiind dezbaterile publice din ultima perioadă, care privesc, surprinzător, doar pensiile magistraților, iar nu și celelalte pensii de serviciu, se mai impune a fi clarificat dacă și în ce măsură este permisă intervenția legislativă pentru impozitarea progresivă a pensiilor care depășesc semnificativ ultimul salariu, pentru a le alinia cu nivelul ultimului salariu.
De asemenea, în contextul actual al constrângerilor bugetare din România, solicităm Comisiei să ofere orientări clare privind echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și respectarea independenței justiției, inclusiv în contextul respectării deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României, prin care s-au stabilit deja principii clare cu privire la etapizarea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor din România.
Lipsa unor astfel de clarificări riscă să genereze incertitudine juridică și să afecteze implementarea restului de reforme asumate prin PNRR, cu posibile consecințe economice grave, determinând și pensionarea imediată a mii de magistrați români, tocmai din cauza posibilei interpretări a jalonului 215, de Comisia Europeană împreună cu Guvernul României, într-o manieră contrară jurisprudenței CJUE.
În fine, un stat fără o justiție funcțională nu este atractiv pentru investiții și dezvoltare. Conform tratatelor, Comisia trebuie să promoveze interesul general al Uniunii și să acționeze pentru dezvoltarea durabilă a Europei, susținând dezvoltarea economică a tuturor statelor membre.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
No related posts.