Forumul Judecătorilor din România cu privire la modificarea sistemului de recrutare a magistraților

Ministrul Justiției propune revizuirea ”legilor justiției”, sub acest aspect, în sensul următor:

candidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției de magistrat;

– să aibă vârsta minimă de 30 de ani;

– să aibă cel puțin 5 ani de activitate efectivă, desfășurată în una dintre profesiile juridice reglementate de lege ;

– dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de 5 ani în alte profesii juridice;

– concursul de admitere la INM se va anunța cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită – în prezent se anunță cu 60 de zile înainte de data stabilită;

– auditorii de justiție vor beneficia de decontarea materialelor didactice;

– auditorii de justiție vor beneficia de cazare gratuită, în spațiile INM;

– dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor se vor aplica și auditorilor de justiție;

– auditorii de justiție vor avea dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care se cuvine, cu acest titlu, pentru magistrați, în situația în care nu sunt suficiente locuri pentru cazarea;

– după încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire prin care se verifică însușirea cunoștințelor, competențelor și abilităților necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror, precum și un test psihologic;

– se propun modificări referitoare la competența judecătorilor stagiari, atât în materie civilă cât și în materie penală;

– judecătorii stagiari asistă și la ședințe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotație, la complete ale instanței constituite din judecători definitivi stabilite de președintele instanței. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmește un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului.

Ca o primă observație, trebuie spus că nici această idee nu a fost pusă în dezbatere publică în cadrul rundelor de discuții anterioare, din 2016 până astăzi, fiind deci o idee nou născută.

În aparență, aceste măsuri pot fi privite cu bunăvoință – cine nu vrea un magistrat matur și bine pregătit? , dar la o analiză mai atentă se va observa că ele vor avea ca efect distrugerea sistemului performant al INM și, pe termen mediu, scăderea nivelului de pregătire, atât în cadrul institutului, cât și în cadrul magistraturii în ansamblu.

Astfel, sistemul actual permite prezentarea la examenul de admitere la Institut a celor mai bine pregătiți studenți din fiecare generație, a șefilor de promoție.

Acest lucru asigură un nivel de înalt profesionalism în cadrul magistraturii, asigură o exigență ridicată și justifică existența Institutului ca o entitate de elită, menită să pregătească magistrați.

În cadrul sistemului propus, acest lucru nu va mai fi posibil.

Șefii de promoție se vor orienta, evident, către celelalte profesii juridice, iar după împlinirea vârstei de 30 de ani, prin ipoteză fiind buni în ceea ce fac (în avocatură, notariat etc.), nu vor avea niciun motiv să se mai orienteze spre INM.

Din acest motiv, este previzibilă scăderea nivelului de pregătire al bazei de selecție, care în mare parte va fi format, probabil, din juriști pe hârtie (fiind imposibil de negat existența acestora, față de realitate juridică actuală), care au eșuat în celelalte profesii juridice.

Acest lucru va determina, în timp, după un număr suficient de examene în care nu se vor ocupa locurile scoase la concurs, la scăderea nivelului de dificultate al examenelor, ceea ce va conduce, la rândul său, la o bază a magistraturii mai slab pregătită.

Evident, vor fi și excepții, poate că se vor mai găsi câțiva oameni bine pregătiți, dar regula va fi cea anterior expusă.

Dacă actualului sistem i se pot reproșa anumite aspecte și, în general, în spațiul public, se vehiculează lipsa de maturitate, acest lucru poate fi reglat prin alte mecanisme, prin prelungirea perioadei de formare inițială în Institut, prin diversificarea activităților de formare (spre exemplu, în Olanda există 2 ani de stagiu obligatoriu în 2 dintre celelalte profesii juridice), prin modificarea competenței pentru primii ani de după definitivat (spre exemplu, să nu soluționeze dosare în penal sau de dreptul familiei, unde se poate identifica nevoia experienței sociale) etc.

În plus, în sistemul actual, în condițiile în care facultatea este finalizată la 22-23 de ani și INM, incluzând stagiatura, durează 3 ani, rezultă că, în realitate, un magistrat are contact real cu dosarele la 27 de ani, în situația fericită în care a fost admis din prima încercare.

Păstrarea competenței de judecată pentru 3 ani în zone tehnice (plângeri contravenționale, spre exemplu) ar putea avea același efect ca acela pe care îl intenționează propunerile analizate, fără însă a bulversa sistemul.

Un ultim argument pentru care nu va funcționa propunerea analizată este acela că în România situația este diferită de cea a țărilor vestice, unde intrarea în magistratură se face mai târziu.

Astfel, în alte state cu democrația consolidată, primirea în magistratură reprezintă un curs firesc al ceea numeau romanii „drum al onoarei”, un pas normal în carieră, fie pentru a întoarce societății o parte din beneficiile pe care ți le-a oferit, fie pentru a clădi în continuare drumul în slujba cetății. În acele state, nu există însă același volum de muncă precum în România, unde este nevoie – afirmăm cât se poate de direct – de sacrificii personale, inclusiv de natură fizică, de rezistență la stres și la atacuri publice asupra profesiei, care au fost compensate până în prezent cu abnegația tinerilor care și-au căutat și găsit vocația, mai ales că reforma a presupus, printre altele, atragerea celor care au absolvit facultatea de drept după Revoluția din 1989.

Propunerea Ministrului Justiției nu are la bază un studiu întocmit de psihologi independenți sau un studiu sociologic, care să țină cont de contextul specific țării noastre, întemeiat pe statistici obiective (fie și parțiale, la nivelul unor instanțe de nivel mediu), în care să se analizeze aspecte precum:

– verificarea rezultatelor evaluărilor profesionale periodice, pentru a observa dacă acestea sunt mai slabe în cazul magistraților cu vârsta sub 30 de ani la primirea în profesie sau care nu au avut o vechime de 5 ani în altă profesie juridică;

– verificarea numărului casărilor sau modificărilor hotărârilor judecătorești, pentru a observa dacă ponderea este mai mare în cazul magistraților cu vârsta sub 30 de ani la primirea în profesie sau care nu au avut o vechime de 5 ani în altă profesie juridică;

– verificarea mediilor obținute la examenele de promovare în funcție de criteriile menționate, pentru a semnala dacă există o deficiență în cazul lipsei de „experiență” (examenele având atât o probă teoretică, cât și una practică);

– verificarea abaterilor disciplinare sau deontologice, în același scop, ținând cont că acestea acoperă și relația cu avocații, justițiabilii, colectivul instanței etc.;

Propunerea Ministrului Justiției nu are la bază o opinie prealabilă a Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii și nici un studiu de impact asupra resurselor umane, care să țină cont de:

– numărul posturilor vacante în sistemul judiciar (judecători și procurori);

– numărul posturilor suplimentare, în perspectiva definitivării implementării noilor Coduri sau a legilor achizițiilor publice, spre exemplu;

– necesitatea unei noi suplimentări de posturi, având în vedere creșterea preconizată a volumului de activitate (spre exemplu, ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind pragul valoric în cazul recursurilor);

– numărul posturilor ce vor deveni vacante după evoluția obișnuită a eliberării din funcție a magistraților, dar și prin prisma valului de pensionări din ultima perioadă;

– îngreunarea sistemului de promovare prin modificările propuse (creșterea vechimii efective necesare), ceea ce va afecta mobilitatea profesională către instanțele superioare;

– numărul mic al candidaților pentru admiterea directă în magistratură, chiar și în prezent (cu 5 ani vechime într-o profesie juridică), ce ar reprezenta în viziunea ministrului singura categorie acceptată pentru admiterea la INM (cu o condiție suplimentară, vârsta de 30 de ani);

– ponderea ocupării posturilor prin concurs (INM sau admitere directă), raportat la dificultatea subiectelor din ultimii ani, la un standard exigent;

– posibilitatea realizării unui sondaj de opinie cu ocazia concursului de admitere la INM și de admitere directă în magistratură din data de 3 septembrie 2017, care să stabilească măsura în care există atât ponderea celor care ar întruni condițiile, cât și ponderea celor care și-ar mai manifesta intenția de participare la un sistem de accedere în profesie precum cel propus de ministru; etc.

În măsura în care problema lipsei de experiență de viață ar fi una corect identificată prin studii și sondaje, atunci cauzele ei și metodele rezolvării ei sunt altele, nu cele simpliste care, pe lângă faptul că închid visele unor generații de absolvenți de drept bine pregătiți, vor conduce și la diminuarea prestigiului, influenței și relevanței INM, precum și la scăderea, pe termen lung, a nivelului de pregătire atât al auditorilor de justiție, cât și al magistraților – ulterior.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției. Contact: dragos.calin@just.ro, ionut.militaru@just.ro, www.forumuljudecatorilor.ro.

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


− 7 = one

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)