Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un apel Curții Constituționale pentru valorificarea opiniilor Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală

 

Preliminar, FJR salută modificarea recentă a Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente, prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 1/2018, publicarea opiniei separate sau a celei concurente nemaifiind condiționate de aprecierea discreționară a Președintelui Curții Constituționale.

Prin urmare, Curtea Constituțională a transpus, după un demers esențial pentru un stat de drept, Avizul nr. 537/2009 și Avizul nr. 622/2011, emise de Comisia de la Veneția, care a apreciat că opiniile separate permit dezbaterea publică, îndeosebi științifică, a deciziilor, întăresc independența judecătorilor și asigură implicarea acestora în controlul constituțional, asigurând transparența instituțională. Totodată, publicarea lor împreună cu hotărârea trebuie să fie obligatorie. De altfel, un studiu amplu va fi dat publicității în toamnă de Comisia de la Veneția (nr. 932/2018), ca urmare a sesizărilor formulate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, solicitate de Asociația Forumul Judecătorilor din România.

Comisia de la Veneția reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale, fiind recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.

Considerăm că, sub toate aspectele, Curtea Constituțională are obligația de loialitate constituțională de a aștepta și de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, așadar inclusiv în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală, pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale).

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale, inclusiv Curții Constituționale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).

Prin urmare, indiferent de stadiul procedurii legislative constituționale în care se află legile pentru modificarea și completarea legilor justiției sau a Codului penal și a Codului de procedură penală, respectiv faptul că procedura parlamentară de adoptare a actului normativ s-a finalizat, Parlamentul adoptând o lege, care este supusă controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională are obligația de a aștepta și de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, chiar lăsând neaplicate dispoziții procedurale constituționale sau infraconstituționale, de natură a-i limita controlul și a-i afecta menirea de ”garant al supremației Constituției”, potrivit art. 142 alin.(1) din Constituția României, inclusiv în ceea ce privește supremația tratatelor internaționale la care România este parte.

Recomandările formulate de Comisia de la Veneția nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci și Curții Constituționale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ținând seama de dispozițiile art.11 din Constituția României, invocat în toate obiecțiile de neconstituționalitate vizând legile anterior indicate.

Pentru toate aceste considerente, Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează prezentul apel Curții Constituționale pentru valorificarea efectivă a opiniilor Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală, corolar al obligației de loialitate constituțională.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte

No related posts.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


− 5 = four

Publicatie semestriala a Editurii Universitare (acreditata CNCS)

  • SSRN

Parteneri

  • 1. Editura Universitară
  • 2. Centrul de Studii de Drept European
  • 3. JurisClasor CEDO
  • 4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Newsletter

E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)