Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi”. Scurtă relatare
Revista Forumul judecătorilor, Societatea de Studii Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Editura Universitară, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii au organizat, la data de 30 noiembrie 2009, Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi”.
Dezbaterea a realizat un schimb de opinii, atât din perspectiva teoreticienilor, cât şi practicienilor (judecători, procurori şi avocaţi), pornind de la aspecte cheie evidenţiate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în dreptul intern şi în dreptul comparat.
Conferinţa a fost moderată de d-na prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În deschidere, d-na judecător Lucreţia Postelnicu, preşedintele Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi d-na judecător Cristina Florescu, de la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti au susţinut materiale având ca obiect necesitatea şi proporţionalitatea ingerinţelor autorităţilor naţionale asupra libertăţii de exprimare a magistraţilor, precum şi reperele legislative şi jurisprudenţiale, interne şi internaţionale.
Autorităţile naţionale trebuie să asigure un just echilibru între nevoia de a proteja dreptul la libera exprimare, pe de o parte, şi nevoia de a proteja autoritatea puterii judecătoreşti şi drepturile altor persoane, pe de altă parte.
Riscul de a conduce la pierderea respectului pentru tribunale şi a încrederii necesare in activitatea acestora, la producerea unor consecinţe nefaste în privinţa recunoaşterii instanţelor ca unice organe calificate spre a decide în privinţa soluţionării proceselor, justifică restrângerea libertăţii de exprimare.
În Statele Unite ale Americii, judecătorul G.C a încălcat obligaţia de imparţialitate atunci când, în cadrul unui discurs public susţinut în iunie 2004 la întâlnirea anuală a American Constitutional Society, a subliniat incompetenţa administraţiei Bush, comparându-l pe preşedinte cu Adolf Hitler şi a criticat ca fiind nelegală decizia Curţii Supreme de Justiţie în cauza Bush v. Gore, (2000), care a pus capăt disputei alegerilor prezidenţiale din anul 2000.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că, atunci când este vorba despre un magistrat de rang înalt, ”drepturile şi responsabilităţile” sale în privinţa exerciţiului libertăţii de exprimare au o importanţă deosebită; într-adevăr, este de aşteptat ca funcţionarii autorităţii judiciare să dea dovadă de o anumită reţinere în punerea în valoare a libertăţii lor de exprimare de fiecare dată când sunt în discuţie autoritatea şi imparţialitatea puterii judiciare, aşa cum s-a apreciat în cauza Wille c. Liechtenstein.
În cauza Kudeshkina c. Rusiei, C.E.D.O. a arătat că excluderea din magistratură a doamnei Olga Kudeshkina a ca urmare a declaraţiilor date în presă încalcă dreptul său la liberă exprimare, consacrat de art. 10 din Convenţie, fiind extrem de severă şi aptă de a produce un efect „descurajant” asupra judecătorilor care ar fi dorit să participe la dezbaterea publică privind eficacitatea instituţiilor judiciare.
S-a arătat că, totuşi, această soluţie este una specială, determinată mai mult de o candidatură politică a judecătorului în cauză.
Domnul ziarist Silviu Alupei a arătat că presa are îndatorirea de a informa opinia publică asupra tuturor problemelor de interes general, iar printre acestea se află, fără nicio îndoială, şi cele care privesc funcţionarea justiţiei, instituţie esenţială într-o societate democratică.
Atitudinea magistraţilor, chiar în afara instanţei, şi mai ales atunci când se servesc de calitatea lor de magistraţi, poate să constituie o preocupare legitimă a presei şi să contribuie la dezbaterea asupra funcţionării justiţiei şi a moralităţii celor care sunt garanţii acesteia.
D-na avocat dr. Ana Diculescu Şova a punctat aspectele esenţiale ale relaţiei magistrat – avocat, ale cărei vulnerabilităţi pot fi exploatate în defavoarea justiţiei. S-a demonstrat că judecătorul îşi exercită libertatea de exprimare mai ales în motivarea hotărârii judecătoreşti pe care o pronunţă.
Puterea de care dispune un magistrat e atât de mare încât trebuie să i se asigure inamovibilitate şi libertatea de conştiinţă si de judecată, corelat cu garanţiile unei temeinice pregătiri juridice.
Arta de a prezida si a conduce dezbaterile judecătoreşti este dezvăluită de Mihail Tigoianu, într-o lucrare care îşi păstrează şi astăzi reperele.
Domnul Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a prezentat situaţia judecătorului italian Raimondo Mesiano, un magistrat care a obligat o societate comercială controlată de premierul Silvio Berlusconi la 750 de milioane de euro. Judecătorul Raimondo Mesiano a fost filmat în timp ce se bărbierea într-o frizerie, iar cameramanul şi ştiristul care comenta imaginile s-au concentrat asupra ţigării pe care o fuma magistratul şi, mai ales, asupra ciorapilor acestuia de culoare turcoaz, despre care s-au făcut afirmaţii maliţioase.
Domnul judecător Ionuţ Militaru, de la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, s-a referit pe scurt la libertatea de exprimare a magistraţilor într-un mediu mai puţin formal, comunicaţiile prin e-mail. Ca în orice reţea de Internet, siguranţa comunicaţiilor presupune identificarea şi autentificarea utilizatorilor.
Din ce în ce mai mulţi magistraţi se implică în discuţiile în mediul virtual, fie că au ca obiect chestiuni profesionale, legate de deontologie, funcţionarea justiţiei, starea sistemului judiciar, fie că privesc jurisprudenţa într-o anumită materie sau doar hobby-uri.
De la grupul de discuţii forumuljudecatorilor, pentru că multe din subiectele de discuţie sunt de multe ori de interes public, a apărut ideea creării Revistei Forumul Judecătorilor, tocmai pentru a da posibilitatea transmiterii către public a mesajelor magistraţilor, care sunt de interes general şi care pot servi la schimbarea în bine a imaginii corpului profesional pe care îl reprezenintă.
D-na prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a concluzionat, după trei ore de discuţii, că, din punctul de vedere al magistraţilor, obligaţia de rezervă ce le este impusă nu poate suprima libertatea de gândire şi de exprimare, însă interzice, totuşi, orice exprimări critice scandaloase, de natură să submineze încrederea şi respectul pe care funcţia lor ar trebui să le inspire justiţiabililor.
Magistraţii trebuie să-şi exprime opiniile într-o manieră prudentă, măsurat, deoarece obligaţia de imparţialitate de care sunt ţinuţi trebuie să satisfacă exigenţele serviciului public căruia îi asigură funcţionalitatea.
Sancţiunile aplicate în cazul abaterii de la aceste principii trebuie să fie însă ponderate, pentru a nu produce un efect descurajant asupra celor care ar dori să participe la dezbaterea publică privind eficacitatea instituţiilor judiciare.
judecător DRAGOŞ CĂLIN,
director al Revistei Forumul judecătorilor
Related posts:
